Daca tot mi-am facut curaj sa ma reapuc de depanat amintiri frumoase din calatorii, m-am gandit sa-mi incep povestirile cu experienta de neuitat a celor 8 apusuri de soare de care am avut parte in vacanta noastra din insula Santorini (septembrie 2017)! š
S-au scurs mai bine de 4 luni de cand am scris ultimul meu articol cu subiect de „travel”… š Chiar daca poate nu vrem sa recunoastem, intr-un fel sau altul fiecare dintre noi a fost afectat de aceasta pandemie si ne-am gestionat emotiile exact asa cum ne-am priceput mai bine. In toata aceasta perioada, eu am ales sa evit subiectul calatoriilor (care devenise unul extrem de sensibil), iar statisticile Google Analytics mi-au demonstrat ca am luat o decizie inteleapta! Spre marele meu amuzament, se pare ca cel mai cautat articol de pe blog din ultimele luni a fost reteta de „Fursecuri simple si aromate” š , cu aproape 6000 de accesari, urmat indeaproape de cele 3 recomandari „Ce seriale am urmarit in ultimul timp pe Netflix”, care insumeaza si ele peste 5000 de accesari.
De vreo doua – trei saptamani insa, am observat ca interesul cititorilor blogului a inceput sa se indrepte si spre calatorii, mai ales spre cele din insorita Ellada, articolul „10 destinatii de vacanta din Grecia in care am ajuns pana acum” ocupand primul loc in topul preferintelor voastre, cu aprox. 4200 de accesari. Acest lucru m-a motivat sa ma reapuc de scris, chiar daca voi incepe cu un subiect mai putin „tehnic”, insa mult mai apropiat sufletului meu: apusurile de soare la care am fost martora in insula Santorini! š
Prima noastra vacanta petrecuta in arhipeleagul Cicladelor a fost un vis devenit realitate, despre care v-am povestit cu multa insufletire in urma cu aproape trei ani. Am fost atat de impresionata de tot ceea ce am vazut acolo, precum si de experientele traite in insula, incat v-as putea vorbi zile intregi numai despre ea! Dintre toate acestea insa, chiar daca unora dintre voi vi se va parea un cliseu, cred ca cele mai impresionante momente ale sejurului nostru din Santorini au fost apusurile de soare pe care am reusit sa le surprindem de fiecare data in alta parte a insulei.
In cele ce urmeaza, am sa incerc sa vi le prezint in ordinea „aparitiei” lor, ca doar nu degeaba premierul Kyriakos Mitsotakis a ales drept loc de relansare a turismului in Grecia (dupa criza Covid-19) unul dintre cele mai fermecatoare decoruri din insula Santorini, scaldat in lumina trandafirie a unui apus superb! š
Ziua 1
Imi amintesc si acum, cu mare emotie, primul nostru zbor peste Marea Egee, avand ca destinatie insula Santorini.
Ajunsi acolo putin dupa ora 15:00, am indeplinit rapid formalitatile vamale si, in mai putin de o ora, eram deja cazati la Neptune Luxury Spa Suites (care, mai nou, si-a schimbat denumirea in Avatar Luxury Spa Suites). Daca pentru sotul meu, intreg drumul pana la hotel a fost o mare dezamagire, intrebandu-ma nedumerit: „Nevasta, in ce loc pustiu si arid mai adus? Alta insula nu gaseai si tu?” š pentru mine, toate acele privelisti erau absolut normale, urmand sa descoperim in curand adevaratul motiv al alegerii noastre. Acesta nu s-a lasat prea mult asteptat, dezvaluindu-se in toata splendoare lui in momentul in care am deschis usa terasei noastre cu vedere la Caldera, imagine care pur si simplu ne-a lasat fara cuvinte!
Chiar daca momentul „Golden Hour” al zilei parea sa ne captiveze intrutotul, iar oboseala incepea sa isi faca simtita prezenta, se pare ca foamea a castigat batalia cu cele doua, pentru ca ne-a „fortat” sa parasim camera de hotel si sa cautam o taverna deschisa, nu foarte departe de noi. Am ajuns astfel la Restaurant Caldera Romantica, locul in care am asistat la primul nostru apus de soare din insula Santorini.
Da, e adevarat, poate nu a fost cel mai impresionant sau „speechless” moment al zilei la care am fost martori vreodata, dar atmosfera deosebita in care ne aflam, muzica greceasca pe care o ascultam in surdina si view-ul deosebit asupra Calderei peste care se asternea noaptea au facut din acesta o amintire pe care nu cred ca o vom uita prea curand!
Ziua 2
…a fost de fapt prima zi cap-coada pe care urma sa ne-o petrecem in aceasta minunata insula! Fara un program prestabilit, fara a avea grija copiilor sau a fi nevoiti sa depindem de programul unor parteneri de calatorie, ne-am trezit la ce ora am vrut, am mancat in tihna pe terasa apartamentului un mic dejun fabulos (vorba „booking”-ului š ) si-apoi ne-am imbracat frumos, ca pentru un shooting foto! Intentia noastra era sa ne incepem ziua cu o plimbare prin Oia (repet: a se pronunta „Ia”), dupa care mai vedeam noi ce mai puteam face prin zona…
Ajunsi la destinatie undeva in jurul orei 11:00, va marturisesc cu mana pe inima ca nici nu stiu cand au trecut 4h de ratacit pe stradutele intortocheate din Oia! Orasul acesta e atat de fascinant incat a devenit pe loc preferatul nostru si cu greu ne-am putut desprinde de el, pentru a ne putea continua plimbarea prin insula. Dar totusi a trebuit sa facem si acest lucru, pentru ca dorinta noastra de a explora acele locuri era mult mai mare decat cea de a lenevi pe o terasa cu vedere la Caldera. Astfel, ne-am continuat ziua cu un tur al plajelor din partea nordica si estica a insulei Santorini.
Si uite asa s-a facut si ora cinei, alegand sa ne oprim la Restaurantul Pyrgos, din localitatea cu acelasi nume. Am ajuns acolo cam la momentul „Golden Hour” al zilei si, in mod evident, tot acolo am asistat si la cel de-al doilea apus de soare din insula Santorini, plecand spre cazare abia cu doua ore mai tarziu! š
Ziua 3
Aceasta a fost o zi plina de emotii pentru noi, deoarece urma sa facem un „Photo Shooting” profesionist in cateva locatii din Santorini. Contractand inca din tara serviciiile unui cunoscut fotograf din insula (Kimonas Patiniotis), acesta a fost cadoul pe care ni l-am dorit cu ocazia implinirii a 20 de ani de la data casatoriei noastre, fiind cel mai pretios dar pe care ni l-am fi putut face vreodata! Despre toate aceste lucruri v-am povestit mai pe larg in articolul „Sedinta foto in Santorini ā de la dorinta la realitate”, poate cea mai draga povestire din insula pe care am scris-o pana acum!
Deoarece ultimele cadre ale Photo Shooting-ului nostru au fost „trase” in Imerovigli, am decis pe loc sa ne continuam ziua cu o plimbare mai lunga, pe traseul pietonal special amenajat pe faleza inalta a insulei, pornind din aceasta localitate, continuand cu Firostefani si ajungand pana in Fira, capitala insulei.
Dupa mai bine de 8 ore de la plecarea noastra de la hotel, am reusit sa ne reintoarcem si noi la cazare, extrem de obositi, dar fericiti si cu zambetul pe buze.
Chiar daca imaginea Calderei la „Golden Hour” era una deosebit de dramatica, am preferat sa ne imbracam rapid cu niste haine mai groase si sa parasim incinta pentru a putea prinde apusul de soare la Akrotiri Lighthouse, una dintre cele mai cautate atractii ale insulei Santorini. Aglomeratia care ne-a intampinat acolo a fost (bineinteles! š ) direct proportionala cu popularitatea acestui obiectiv turistic, insa nu atat de neplacuta incat sa stirbeasca farmecul acelui loc. Alaturi de alte cateva zeci de persoane am fost martorii unui apus de soare superb, insuficient valorificat de fotografiile facute cu telefonul nostru mobil. Ar trebuie sa il vedeti si voi ca sa intelegeti care, cum si de ce…
Ziua 4
…a fost ziua noastra aniversara! š
Cum 20 de ani de casnicie nu-s chiar de ici de colo, am hotarat sa nu lasam nemarcat aceast eveniment, ci sa facem „o nebunie” pe care nu am fi facut-o in mod normal intr-o zi obisnuita. Cu ajutorul celor de la hotelul la care am fost cazati, am rezervat doua locuri intr-o croaziera cu catamaranul de-a lungul insulei Santorini (Caldera Gold – Sunset Semi Private Cruise), despre care sper din tot sufletul sa imi fac timp candva sa va povestesc mai pe larg, intr-un articol dedicat.
Deeeci… acum nu am sa va spun decat atat: a fost o experienta unica pe care, mai mult ca sigur, nu o vom uita niciodata! Momentul „Golden Hour” al zilei l-am surprins intr-un mic golfulet din sudul insulei, aflat in apropierea plajei Mesa Pigadia (Black Beach), unde pamantul arata de parca ar fi fost cuprins de flacari!
Cat despre apusul de soare care ne-a incantat sufletele in acea zi ar fi inutil sa incerc sa vi-l descriu in cuvinte, pentru ca nu as reusi niciodata sa va transmit emotia puternica traita in acele clipe! Cu cateva minute inainte de acest moment, catamaranul s-a indepartat in viteza spre largul marii, dupa care a incetinit si ne-a lasat sa ne bucuram de tot acel spectacol al naturii, in care linia orizontului parea ca ar fi luat foc!
A fost unul dintre cele mai senzationale apusuri de soare la care am fost martori vreodata, iar apropierea de portul in care urma sa aiba loc debarcarea ne-a facut sa ne dorim ca acea zi sa nu se termine niciodata!
Ziua 5
Eheheee… de aceasta zi nu pot sa imi aduc aminte decat cu foarte multa placere si un zambet larg pe buze, pentru ca a fost cea dedicata „Drumului Vinului din insula Santorini”. š Obositi dupa experientele intense traite in ultimele doua zile, nu ne-am grabit absolut deloc sa ne parasim camera de la hotel inca de la primele ore ale diminetii, reusind abia pe la orele pranzului sa ajungem la Santo Wines pentru o cafea buna, un desert delicios si o mini degustare de vinuri (Vinsanto e BES-TI-AAAAL!).
Ne-am continuat ziua cu o plimbare prin Pyrgos, un dejun in Exo Gonia, dar si o alta degustare de vinuri la crama „Art Space”. š Toate bune si frumoase, dar ce sa te faci cand afli ca foarte aproape de locul in care esti exista si un „Muzeu al Vinului”, respectiv cel al familiei Koutsoyannopoulos, al carui pret al biletului de intrare includea si o degustare din productia lor proprie?!? Pai nu te dai batut, bineinteles, ci mergi inainte pana la ultima picatura! š š
Si uite asa, din pahar in pahar, era gata-gata sa ratam cel de-al 5-lea apus de soare din insula Santorini, pentru care efectiv a trebuit sa alergam un pic pentru a-l surprinde intr-un loc vizibil, oprind masina inchiriata undeva pe marginea drumului principal care face legatura intre Fira si Akrotiri! Mare lucru nu am fi pierdut, deoarece a fost cam innorat in acea seara, dar view-ul asupra Calderei merita intotdeauna orice efort, pentru ca este de vis!
Ziua 6
Aceasta zi am dedicat-o vizitelor prin sudul insulei: Muzeul Tomatelor din Akrotiri, plaja Vlychada, Eros Beach si faleza plajelor Perissa, Perivolos si Agios Georgios. Am continuat apoi cu o plimbare prin pitoreasca localitate Megalochori…
Toate bune si frumoase, doar ca noua ni se cam facuse dor de Oia asa ca, dupa-amiaza tarziu, am ajuns si-n orasul nostru preferat din insula. Intentionam sa luam cina la intr-una din tavernele din Ammoudi Bay asa ca, pentru a ajunge acolo, ne-am facut curaj si am coborat cu multa incredere cele aprox. 300 de trepte care ne desparteau de inca o experienta culinara greceasca de top.
Sincera sa fiu, nu imi mai amintesc cum de am ales Dimitris Ammoudi Taverna, cert este ca aceasta a fost un alt loc special pentru noi, in care am avut parte de un apus de soare de poveste. Imi amintesc si acum cu emotie cum, la ora la care soarele ar fi trebuit sa dispara sub linia orizontului, pe mare au inceput sa apara ambarcatiuni (catamarane, vaporase, salupe) din toate directiile, ca si cum ar fi urmat o adevarata batalie navala. Apoi toate au incetinit viteza, asteptand „cuminti” spectacolul naturii, in toata splendoarea lui, cand cerul urma sa devina incandescent!
Ziua 7
Penultima zi petrecuta in Santorini a debutat cu nori si ceva vant. Acesta a fost un bun prilej de a vizita „Situl arheologic de la Akrotiri”, dupa care a iesit soarele si am ajuns pana la faimoasa Red Beach. Au urmat un dejun in Megalochori, o pauza de cafea la Santo Wines si o scurta oprire in Kamari, sfarsitul de dupa-amiaza petrecandu-ni-l in Imerovigli, localitatea aflata la cea mai mare altitudine in insula Santorini.
Cunoscuta si sub denumirea de „Balconul Marii Egee” sau „Balconul insulei Santorini”, Imerovigli impresioneaza prin pozitionarea sa pe un varf de stanca, prin privelistile uluitoare pe care le poti admira din orice colt al asezarii, dar mai ales prin dispunerea in trepte a cladirilor sale albe cu arhitectura cicladica, perfect armonizate in acel decor selenar.
Chiar daca vantul ne indemna sa ne strangem mai bine gecile pe noi, nu puteam rata un apus de soare in acel loc superb! Fara a avea parte de aglomeratia din alte localitati ale insulei, am savurat pe indelete fiecare clipa petrecuta acolo si ne-am bucurat de linistea si maretia acelor momente, fiind constienti ca aceasta urma sa fie ultima noastra seara petrecuta in Santorini in acel sejur.
Ziua 8
Avand in vedere ca escapada noastra in Santorini a durat 7 zile, faptul ca la intoarcere am avut zbor de noapte a constituit un mare avantaj pentru noi! Astfel, am profitat din plin si de cea de-a 8-a zi de vacanta, bucurandu-ne de ea inca de la prima clipa a diminetii si pana seara tarziu, dupa apusul soarelui.
Dupa ce in prima parte a zilei am ales sa ne relaxam intr-unul din locurile mai putin cunoscute de turisti, Akro Beach Bar, dupa-amiaza ne-am petrecut-o in Fira, hoinarind pe strazi, apoi incercandu-ne puterile cu cele 588 de trepte care coboara pana in Portul Vechi al insulei Santorini. Provocarea nu a fost atat de grea pe cat ar parea la prima vedere, singura noastra nemultumire fiind modul in care sunt exploatati faimosii magarusi santorinieni, care sunt obligat sa faca acest drum de zeci de ori pe zi, purtand povara oamenilor fara suflet! Si ma voi opri aici cu „name and shame”-ul… š
Pentru masa de dupa-amiaza am ales Taverna Asterias din Akrotiri, amplasata exact pe malul marii, intr-un loc despre care nici n-ai zice ca ar face parte din Santorini, iar seara am colindat prin aceeasi localitate, in care aveam sa fim martorii ultimului apus de soare din seria celor 8 la care am fost martori in vacanta noastra din insula Santorini.
Probabil ca acum, unii dintre voi vor exclama dezamagiti: „Cuuuuum… nu ati fost sa vedeti cel mai faimos apus de soare din Santorini si anume cel surprins de pe ruinele meterezelor castelului bizantin din Oia?!?” Ei, bine, NU! Chiar nu avea niciun sens sa ne inghesuim printre sute de turisti dornici de bifat must-see-uri, pentru ca apoi ne chinuim sa gasim un locsor din care sa putem face o fotografie fara „scafarlii” in obiectiv š sau sa platim cine stie cate zeci de euro pe o cafea la vreo terasa cu vedere la apus, atata vreme cat acesta poate fi admirat din multe alte locuri din insula, cel putin la fel de minunate!!!
Singurul meu sfat ar fi sa nu uitati sa va salvati undeva, in memoria telefonului, tabelul cu orele de rasarit/ apus ale soarelui in insula Santorini. Ar fi si pacat sa ratati vreunul! Iar iubitorilor rasariturilor de soare le voi recomanda sa merga pe una din plajele din estul insulei, in mod special Kamari Beach, unde imaginea soarelui aparand de dupa insula Anafi este una impresionanta!
Chiar daca e destul de greu sa scrii din amintiri, se pare ca cele din insula Santorini au fost extrem de puternice de le-am putut rememora dupa atatia ani, miile de fotografii facute atunci ajutandu-ma sa nu pierd multe din detaliile esentiale ale acelui sejur. Pe cei care inca mai cred in romantism, ii indemn sa nu uite sa se bucure de fiecare moment al zilei petrecut alaturi de persoana draga, pentru ca nu se stie niciodata ce se va intampla maine…
āThereās a sunrise and a sunset every single day, and theyāre absolutely free. Donāt miss so many of them.ā ā Jo Walton
12 Comentarii
Of, cum rasucesti cutitul in rana! Santorini este locul in care „trebuie sa ajung”, dar inca nu i-a venit randul. Cine stie daca vom vedea un coltisor cat de mic de Grecia anul acesta! Speram… Altfel, ca de obicei, numai articole bune de pus la rana! š
Te pup, @kerkyra! š
Tot de dorul Greciei m-am si apucat sa scriu acest articol, scotand de la „naftalina” unele dintre cele mai frumoase amintiri. Pentru anul acesta nici noi nu ne-am facut niciun plan de vacanta… Speranta (insa) moare ultima! š
Doamne ajuta sa ne reauzim numai cu vesti bune!!!
Anul acesta este… Santorini! Asa ca studiez cu atentie articolele jurnalului…
Nu au mai aparut noutati, sper ca este doar din lipsa timpului liber…
Doamne, @kerkyra, cat de mult ma pot bucura pentru tine! O sa-ti placa la nebunie, iti garantez eu! š
Motivele absentei mele au fost diverse (din fericire nu medicale), traversand o perioada mai grea a vietii mele. Am avut ceva de lucru cu mine pentru a putea sa-mi revin, dar acum privesc cu optimism spre viitor. Abia astept sa ma reapuc de scris si, bineintele, de calatorit, care imi lipseste enorm.
Multe, multe imbratisari! š
Prea frumos acest articol. L-am savurat la cafeaua de dimineata! Acum… vreau sa fiu acolo :))
Multumeeeeesc!!! š
Asa „m-a palit” un dor de Grecia de-mi vine sa urlu precum lupul la luna plina! š
Iar gandul ca anul acesta sunt sanse fff mari sa nu o pot revedea ma „ucide” cate un pic in fiecare zi… š
:)) ar trebui… din varii motive aproape mereu amanam pentru mai tarziu… pana cand nu se mai intampla
… vara-i lunga, eu inca mai sper (va tin la „curent”)! š
Superbe pozele. Big like!
Mersi frumoooos!
Superbe pozele. Big like š
Multumeeesc! š