Exista o destinatie in Italia care a creat atatea controverse si valuri de „love or hate” incat nu avea cum sa ne lase indiferenti! Drept urmare, pentru a ne putea face propria parere asupra acestui subiect, am hotarat sa petrecem un weekend in La Spezia si Cinque Terre. 😉
Liguria era de multa vreme pe lista dorintelor noastre, fiind o zona foarte ofertanta in ceea ce priveste locuri minunate de vizitat in Italia. Personal, m-am indragostit de pitorescul celor 5 sate care fac parte din Parcul National Cinque Terre (patrimoniu cultural al UNESCO) cu foarte multi ani inainte de a ajunge acolo, dar nu mi-am setat asteptari prea mari, date fiind si numeroasele impresii negative despre aceasta destinatie.
Asa cum v-am povestit si-n primul meu articol referitor la saptamana de vacanta in Toscana, Cinque Terre si imprejurimi, am revenit in zona cu dorinta de a le arata si fiicelor noastre locurile care ne fascinasera atat de tare in urma cu 8 ani. Spre deosebire de atunci, acum aveam ceva mai mult timp la dispozitie, asa ca am considerat momentul oportun de a include in program si cateva atractii noi de explorat: faimoasele cinci sate pescaresti, plus localitatile Portofino si Porto Venere (carora le voi dedica un articol separat). 🙂
Avand in vedere ca rezervarile pentru acest sejur le-am facut nu cu foarte multe zile inaintea plecarii, era si normal ca ochii nostri sa fie atintiti catre prognozele meteo, care nu erau deloc imbucuratoare. Acesta a fost si motivul din cauza caruia am preferat sa vizitam Cinque Terre in prima parte a vacantei, cand se anunta cat de cat timp frumos, doua nopti de cazare in zona fiind suficiente pentru ceea ce ne propusesem noi sa vedem. Si, cum La Spezia – ca punct de plecare catre cele 5 sate – este aspectul asupra caruia (cam) toata lumea a fost sau este de acord in review-uri, am zis sa nu facem nici noi exceptie si sa ne cautam acolo un hotel care sa se potriveasca nevoilor noastre: cu parcare si mic dejun, aproape de centru si gara.
Cautarea ne-a dat multe batai de cap, dar si rezultatul a fost unul pe masura! CDH Hotel La Spezia nu numai ca a intrunit toate exigentele noastre, dar ne-a oferit si surprize extrem de placute. De la receptie am primit harta orasului cu principalele obiective turistice, plus consiliere in organizarea excursiei catre Cinque Terre. Iar daca punem la socoteala si micul dejun continental de foarte buna calitate si faptul ca iesirea din spatele hotelului dadea exact in strada pietonala din centrul orasului (plina de magazine si restaurante), la doar cateva minute distanta de gara, consider ca am tras lozul castigator. 😛
Organizarea weekend-ului nostru in La Spezia si Cinque Terre
1. Vizitarea Campo dei Miracoli
Am plecat din Bucuresti intr-o zi de vineri, aterizand pe Aeroportul International Galileo Galilei aproximativ in jurul orei locale 14:30. Dupa ce-am inchiriat masina de la Sixt Rent-a-Car, am incercat sa refacem cumva traseul parcurs in vacanta din urma cu 8 ani, facand o prima oprire la Campo dei Miracoli, unde rezervasem online inca de acasa, pentru ora 17:00, o ascensiune in Turnul din Pisa (doar pentru fete – noi il vizitasem deja). Acest lucru a fost posibil deoarece domnisoara noastra cea mare era deja majora, iar cea mica avea aproape 14 ani (sub 8 ani accesul minorilor fiind interzis).
Pont: pentru vizitarea Pietei Miracolelor va voi recomanda ca loc de parcare in siguranta a masinii inchiriate Pisa Tower Parking, pe care-l veti gasi si pe Waze.
Avand in vedere ca am ajuns acolo cu mai bine de o ora inainte de ascensiunea fetelor, noi (adultii) am optat la fata locului pentru achizitionarea de bilete de tip „Complete visit” (fara turn), avand suficient timp si pentru poze, dar si de vizitare a Catedralei, Baptisteriului si Muzeului Opera del Duomo.
Din pacate, experienta vizitarii Turnului din Pisa nu a fost una senzationala pentru fiicele noastre. 🙁 Desi si-au dorit-o foarte mult si le avertizasem ca urcarea pe scarile acestuia poate sa le provoace o usoara ameteala, se pare ca ele au resimtit-o mult mai puternic, asa ca si-au scurtat cat au putut de mult sederea lor acolo. A fost o senzatie tare ciudata pe care nu au mai trait-o niciodata, simtind cum se invarte totul in jurul lor (inclusiv pe parcursul serii). E bine de retinut asta, mai ales daca printre voi sunt si persoane care se stiu mai sensibile sau cu rau de inaltime.
2. Cazarea in La Spezia
Pentru a ne potoli foamea si a nu mai pierde timpul prin Pisa cu statul la o terasa sau restaurant, am cumparat rapid niste pizza (take-away) si ne-am indreptat catre parcarea unde ne lasasem masina inchiriata. Daca in urma cu 8 ani de aici am plecat catre Viareggio, unde aflasem eu ca se mananca niste fructe de mare delicioase, chiar pe malul marii, de data asta destinatia noastra a fost La Spezia, unde urma sa ne cazam pentru doua nopti.
Pont: daca locurile de parcare din fata hotelului CDH sunt deja ocupate, la recomandarea celor de la receptie ne-am putut folosi de cele municipale, de pe marginea drumului, pe care se pare ca le au (cumva) in administrare.
Seara am facut o mica plimbare pana la Gara Centrala, de unde am achizitionat pentru fiecare membru al familiei cardul turistic „CARTA 5 TERRE TRENO”. Acesta este nominal (deci netransferabil) si vine insotit de un pliant cu orarul trenurilor express care circula intre La Spezia Centrale si Sestri Levante, capetele liniei de cale ferata pe care se afla cele cinci localitati faimoase:
- Riomaggiore
- Manarola
- Corniglia
- Vernazza
- Monterosso
Preturile cardurilor variaza in functie de perioada de calatorie, varsta posesorilor si numarul de zile alocate si le puteti gasi (alaturi de alte informatii utile) AICI.
La intoarcerea spre cazare, nu aveam cum sa trecem nepasatori pe langa cele mai faimoase pizzerii din oras, situate chiar pe strada pietonala din spatele hotelului. Am intrat sa luam cina la Trattoria Pulcinella si asa am realizat cat de dor ne-a fost de-un City Break in Italia!
3. Vizitarea Cinque Terre
A sosit si ziua cea mare! 😀
Cand ai doua fete cochete in casa e mai greu s-o iei la pas dis de dimineata, dar nici nu aveam de gand sa ne stresam prea tare in ceea ce priveste obiectivele de vizitat. Nu ne propusesem sa alergam ca nebunii in toate directiile, ci doar sa ne bucuram de privelisti si de atmosfera specifica zonei, asa ca faptul ca am reusit sa plecam din gara La Spezia Centrale cu cateva minute inainte de ora 10:00 a fost super ok pentru noi. 😉
Avand in vedere ca tichetele noastre ne ofereau posibilitatea de a folosi trenul exact ca pe bus turistic de tip Hop on – Hop off am decis sa ne incepem ziua in cea mai indepartata localitate de La Spezia dintre cele cinci si anume…
Monterosso (~1h15min)
Calatoria pana acolo a durat aprox. 25 min, iar cand am coborat pe peronul garii ne-a intampinat o imagine atat de frumoasa si linistitoare incat nu mai aveam cuvinte de rostit.
Consider ca am fost extrem de norocosi sa fim binecuvantati cu o vreme superba, tocmai buna de plimbare si purtat imbracaminte de vara. Marea era atat de calma, incat puteai sa o confunzi usor cu un lac, iar apa ei extrem de limpede si cristalina, de culoare turcoaz.
Ne-am bucurat ca niste copii ceea ce aveam in fata ochilor, mai ales ca citisem niste review-uri care criticau aspru si apa murdara si aglomeratia de pe plaja, dar si oraselul in sine, de nu stiam ce sa mai cred. Acum, sa ma ierte Dumnezeu, dar daca te duci in Cinque Terre pentru facut plaja sau balaceala in apa marii inseamna ca degeaba ai plecat de acasa! Destinatia aceasta are un specific aparte, iar daca-ti doresti si alte lucruri de la ea s-ar putea sa pleci de acolo mega dezamagit si sa-i mai arunci si vorbe de ocara in mod gratuit.
Dar sa revenim la Monterosso… Din documentarile mele aflasem ca e cea mai mare localitate din cele cinci, avand o populatie de aprox. 1500 locuitori, cu cea mai mare faleza si plaja cu nisip dintre toate, fiind divizata in doua parti: Orasul Vechi si Orasul Nou. Noi am preferat sa ne plimbam agale pe faleza, spre capatul ei strajuit de statuia zeului Neptun (Il Gigante), inalta de 14 m.
Apoi am urcat pe Via Fegina, strajuita de tufe de glicina, pana am ajuns in locuri de unde am putut fotografia Monterosso de la inaltime.
Nu ne doream nimic altceva decat sa ne bucuram de frumos si de vremea aceea superba, asa ca pret de mai bine de o ora cat am stat noi acolo am profitat din plin de toate acestea. Dupa care ne-am indreptat cu trenul catre…
Vernazza (~2h)
Considerata de catre unii drept cea mai frumoasa dintre cele cinci localitati, Vernazza isi intampina vizitatorii cu case viu colorate, o multime de restaurante, magazine si gelaterii, precum si un chei frumos si cateva atractii turistice care te-ar putea retine acolo pret de cateva ore.
Dupa o scurta plimbare prin oras pana in zona portului, am preferat sa lasam toata aglomeratia in urma si urcam voiniceste pana la Bar Ristorante „La Torre”, unde intentionam sa luam masa de pranz. Stiam despre acesta ca are unul dintre cele mai frumoase view-uri din zona si era pacat sa-l ratam!
Chiar daca era cam devreme pentru dejun si toata lumea te sfatuieste ca-n Cinque Terre sa nu-ti pierzi timpul pe la restaurante atata vreme cat exista calamari pane/ fish and chips (take away – in cornet de hartie), am vrut totusi sa experimentam o masa la inaltime si nu am regretat absolut deloc.
Corniglia (~1h)
Pentru amatorii de hiking, Parcul National Cinque Terre este un adevarat paradis! Aici exista peste 120 km de poteci si trasee pietonale care fac legatura intre localitati si care strabat munti si vai, plantatii de vita de vie, gradini si livezi de lamai si maslini, imaginile panoramice asupra Rivierei meritand tot efortul fizic depus. Pentru informatii privind lungimea, disponibilitatea si accesibilitatea acestura, puteti consulta acest site.
Cum gandul de a parcurge un astfel de traseu era la ani lumina distanta de noi 😛 , am preferat sa luam din nou trenul, de data asta cu intentia de a ajunge in Corniglia, singura localitate din cele 5 care nu are port, fiind amplasata pe o stanca la aprox. 100m altitudine deasupra nivelului marii. De la gara si pana in oras se poate ajunge ori pietonal, urcand 382 de trepte ori cu un shuttle bus, calatoria cu acesta fiind gratuita pentru posesorii de „Cinque Terre Card”.
Voi fi sincera cu voi si va voi spune ca am asteptat la coada vreo 20 de minute pana ne-a sosit randul la transfer, dar n-a fost bai, deoarece Corniglia ni s-a parut un orasel atat de pitoresc incat chiar a meritat drumul pana acolo.
Dupa o scurta plimbare prin oras si cateva zeci de fotografii mai tarziu am ales sa facem o pauza de cafea (si prajituri 😛 ) la Bar „Le Gabbie”, amplasat pe partea cu umbra (la acea ora) a orasului si cu un view tocmai bun de reincarcat „bateriile” noastre, care incepusera sa cam dea semne de oboseala. 🙁
Mai aveam de facut inca doua opriri, prima dintre ele fiind la…
Manarola (~1h)
Avand in vedere ca gara din localitate este separata de oras printr-un tunel, la iesirea din acesta am decis sa nu ne luam la tranta cu aglomeratia din centru (zona comerciala), ci sa ne plimbam un pic pe stradutele din partea opusa a acestuia. Ideea a fost una foarte fericita, doarece ne-am putut bucura in liniste de pitorescul zonei. Incepuse sa se si innoreze un pic, iar racoarea a fost binevenita.
Cu cat ne apropiam de port, cu atat crestea si gradul de aglomeratie din Manarola.
Se spune ca cel mai bun moment de vizitare a localitatii este dupa-amiaza, cand cladirile pastelate ale orasului capata niste culori deosebite.
Pont 1: Va recomand sa admirati orasul de pe faleza! Tot de acolo puteti surprinde si cele mai frumoase instantanee ale acestuia. 🙂
Pont 2: Unul dintre cele mai instagramabile locuri din Manarola este Barul „Nessun Dorma”. Desi noi nu am reusit sa ajungem acolo (eram super satui si oboseala incepuse sa ne cam joace feste), se pare ca este locul cu cel mai frumos view din oras, in care puteti degusta un vin bun, acompaniat de un platou cu bruschette.
Din pacate si accesul in incinta lui este pe masura faimei: trebuie sa descarci aplicatia cu numele localului si sa stai la o coada virtuala la care poti astepta si 2-3h daca e super-aglomerat (capacitatea lui fiind de 50-60 persoane/h). Noi nu ne puteam permite o astfel de pierdere de timp, asa ca i-am dat skip si am plecat mai departe catre…
Riomaggiore (~30 min)
Bateriile noastre erau cam pe sfarsite si cu greu am reusit sa facem o plimbare prin Riomaggiore fara sa tipe fiecare particica din noi. 🙁
Cu ultimele puteri am reusit sa iesim din labirintul care se anunta complicat, dar de fapt nici vorba de asa ceva. De pe peronul garii trebuia sa o luam la dreapta, apoi prin tunel pana la o rascruce: stanga=centru si dreapta=sat pescaresc. 😀
Localitatea este divizata in trei parti: zona garii, Orasul Vechi si plaja cu pietre, cheiul fiind locul de unde puteti face cele mai frumoase fotografii.
Dar se pare ca toate eforturile noastre ne-au fost rasplatite pe deplin si, cu o ultima sfortare, am reusit sa surprindem cel mai frumos cadru din aceasta zi, ca o incununare a intregii noastre vizite in Cinque Terre! Oare ce alt final de calatorie ne-am fi putut dori?!?
4. Plimbare prin La Spezia
Am revenit in gara La Spezia Centrale dupa ora 18:00 si cred ca e usor de banuit ca abia asteptam sa ajungem in camera. Desi in acel moment am fi putut jura ca nu mai iesim nici batuti de-acolo, dupa o ora de odihna am prins ceva puteri si ne-am zis: „Pai maine plecam din La Spezia, fara sa dam si noi o tura prin oras?” 😀
Si iata-ne din nou luand-o usor la pas pe aleea pietonala, de data aceasta inspre port. Orasul este extrem frumos si chiar ar merita macar o zi de vizitare.
Noi am prins momentul „Golden Hour” al zilei care scalda portul, ambarcatiunile si cladirile orasului intr-o lumina atat de calda incat, pentru cateva clipe, parca am si uitat de oboseala!
Cei aprox. 20.000 pasi facuti in acea zi insa si-au spus cuvantul, asa ca ne-am intors incetisor spre aleea pietonala, oprindu-ne sa luam cina la cealalta pizzerie faimoasa din oras si anume Pizzeria Masaniello. Fiind sambata seara si neavand o rezervare facuta in avans, am fost nevoiti sa stam la coada pana s-a eliberat o masa, dar va asigur eu ca asteptarea asta a meritat toti banii.
5. Plecarea spre Florenta, cu oprire in Porto Venere si Portofino
Duminica dimineata, dupa un mic dejun copios savurat cu putin timp inainte de ora 10:00 (dupa turul de forta din ziua anterioara ne cam resimteam cu totii), am impachetat bagajele si am pornit la drum catre Porto Venere si apoi Portofino. Dar asta va face subiectul unui alt articol pe care, sper eu, il voi scrie cat de curand.
6. Concluzii
Cinque Terre chiar este acel loc „once in a lifetime” in care ar fi minunat sa ajungem in ciuda tuturor haterilor sau celor care-l considera supraapreciat!
Consider ca este EXTREM de important sa nu plecam de acasa cu asteptari prea mari sau sa ne dorim sa arate totul ca scos din cutie, pentru ca putem avea parte acolo si de calduri greu de suportat si de o aglomeratie de nedescris si de cladiri scorojite sau alge in apa marii samd. Dar acestea nu sunt motive sa vii in tara si sa te apuci sa iti versi greata pe „interneti”, cum ca te-ai dus acolo „la pomul laudat” si ca ai aruncat cu banii pe fereastra, atat vreme cat tie ti-a fost lene sa vizitezi macar trei din cele cinci sate, considerandu-le pe toate „dezamagiri pe banda rulanta”. Mi se pare revoltator sa scrii atat de urat despre o destinatie pe care tu nu ai avut chef sa o explorezi nici macar 5% din nivelul potentialului sau, dar simti ca ai dreptul sa o ponegresti in fel si chip. Nu obisnuiesc sa fac public shaming, ci trag doar un semnal de alarma prin care incerc sa va avertizez sa va informati din cat mai multe surse (inclusiv din afara tarii), pentru a va putea face o imagine de ansamblu cat mai aproape de realitate a tot ceea ce inseamna si reprezinta Cinque Terre.
Pentru ca da, intr-o zi potrivita, intr-un sezon mai putin aglomerat si ajutate de lumina unei zile insorite, pozele tale din Cinque Terre chiar pot arata ireal de frumoase, aproape la fel ca cele admirate pe diversele retele de socializare, chiar daca sunt facute cu un banal telefon mobil. Si cu asta am terminat despre acest subiect!
Inchei prin a va incuraja din tot sufletul sa vizitati Cinque Terre macar o data-n viata si sa nu va lasati descurajati de eventualele neajunsuri aparute pe drum. Incercati sa va faceti acolo amintiri de neuitat si bucurati-va de tot ceea ce are mai frumos aceasta zona!
„La vita e bella!”
8 Comentarii
Bine ai revenit! Ce dor mi-a fost de articolele tale, mai ales de cele despre pasiunea noastra comuna – ITALIA! 🙂
Si eu iubesc Cinque Terre și da, la fel ca tine, am citit multe articole negative despre ele, dar din fericire, dupa ce am fost acolo, asadar nu m-au influentat deloc, insa m-au mirat pe undeva, desi stiu cat de diferiti suntem si ca e OK sa nu ne placa aceleasi locuri. Totusi, cred ca ar trebui sa nu dezinformam daca ceva NU ne-a placut, sa lasam doza aceea de subiectivitate sa nu se transforme în reclama negativa.
Zona Cinque Terre este cu adevarat una din cele mai pitoresti din Italia (si hai ca am vizitat ceva prin Italia, chiar îmi pot da cu parerea :)) Este foarte ofertanta si foarte bine legata de orase mari, astfel că nu este greu de vizitat (de unde si aglomeratia, probabil). Farmecul acestor sate cred ca este dat tocmai de faptul ca ele nu sunt perfecte si mai sunt si foarte expuse capriciilor vremii, se lasa des cu inundatii si alunecari de teren, iar cei din zona fac eforturi foarte mari sa o pastreze cat de cat intacta (atat cat se poate).
Mie mi-a placut foarte mult Corniglia, cea mai putin aglomerata, dar si cea mai boema, poate faptul ca nu are port si ca ai mult de urcat pana la casutele din sat sa fie motivul pentru care este trecuta uneori cu vedere de turisti. Dar ce mai, ne-au placut toate (Monterosso foarte exotic sau Vernazza cea extrem de fotogenica), stiu ca am fost efectiv vrajiti de cat de frumoase sunt peisajele, cat de colorat este totul, ce energie frumoasa am intalnit la tot pasul…
Mi-a facut mare placere sa citesc articolul tau in aceasta dimineata de luni si sper sa-mi fac azi putin timp sa le recitesc si pe ale mele din acea escapada 🙂
Bine v-am regasit, Bia!
Si mie mi-a fost extrem de dor de voi toti! ❤️
Ma bucur din tot sufletul ca ti-ai rapit atata timp pentru a scrie un feedback atat de generos, de care chiar aveam nevoie!!!
Normal ca nu ne vom dezinforma cititorii atunci cand apare ceva in neregula in destinatia respectiva! E o chestiune de coloana vertebrala, bun simt si respect fata de tine in primul rand. Doar ca atunci cand dai cautare pe Google tot apare pe prima pagina un articol (romanesc) atat de defaimator la adresa Cinque Terre incat iti lasa impresia ca tu chiar esti prostu’ satului daca ai de gand sa te duci acolo.
Si daca stai sa-i iei la puricat motivele, efectiv sunt noaptea mintii! Adica iesi din tren in Monterosso si dai fuga pe plaja unde, ce sa vezi, sunt oameni multi si umbrelute (ca doar ce-ai putea sa gasesti acolo in plin sezon de vara). Apoi te enervezi ca nu-ti ies pozele ca pe net si nu poti intra in apa decat cu papuci speciali. Te sui in tren plina de spume si din Vernazza nu gasesti decat o poza cu apa tulbure din zona portului/ ambarcatiunilor, pt ca pe cea cristalina din fata plajei din Monterosso nu ai vazut-o de nervi ce aveai. Apoi ii caracterizezi pe italieni drept „escroci” pentru ca si-au reparat cu var tencuiala cazuta, in loc sa faca o restaurare ca la carte, prin care sa pastreze autenticitatea cladirilor. Iar cand ajungi in a treia gara refuzi sa mai iei bus-ul pana in Corniglia pentru oricum ar fi o pierdere de timp sa mai vezi ceva din Cinque Terre, iar cele mai bune puncte de belvedere sunt… in gara. 🙁
Stiu, m-am aprins cam tare, dar de la faptul ca poate tu nu ai avut o zi grozava (in care sa te bucuri macar de frumusetea naturii) si pana la „as recomanda o excursie la Cinque Terre? Doar daca nu aveti ce face cu banii” e cale lunga… De aici si insistenta mea de a ne documenta din cat mai multe surse. Doamne, bine ca n-am citit articolul asta inainte de plecare, vorba ta!
Ador modul in care ai descris Cinque Terre!!! Putini stiu ca au fost inundatii care au distrus parterele caselor din Vernazza (de ex), care cu greu au putut fi reparate in decurs de vreo 2 ani. 🙁 Am stat mult sa ma gandesc care dintre cele 5 sate mi-a placut cel mai mult si nu am putut alege doar unul. 😀 Fiecare e unic in felul sau si extrem de pitoresc, asa ca n-as putea face un top al lor.
Cred ca realizezi faptul ca n-am putut pleca in vacanta fara sa-ti rasfoiesc si eu un pic blogul. 😉 Nu cunosc pe nimeni care sa povesteasca asa de frumos despre Italia cum o faci tu. ❤️
Tinem aproape, pentru ca mi-am propus sa termin si eu (in sfarsit!) seria de articole referitoare la „Vacanta din Toscana” din 2022.
Te pup si te imbratisez! 🙂
Buna seara,
Sunt Costin și tocmai mă pregătesc sa fac o escapada și în Cinque Terre cu baiatul meu care are 20 de ani, iar după ce i am arătat fotografii făcute de dumneavoastră, a spus, ce tare e acolo ca n filme.
Mă bucur mult ca am citit din Blogul vostru plin de armonie și multa culoare de care te bucuri deja ca ai ales aceasta destinație Cinque Terre.
De asemenea mă bucur ca nu am avut prilejul sa citesc acele negative subiecte despre aceasta locație, plina de istorie și farmec deosebit, pe care intr-adevăr nu toată lumea e fascinata sa l poată vedea s al înțeleagă, sa i placa.
Am citit și din rândurile lui Dna Bia, care a umplut și mai mult paharul însiropat parca și doar gheata va fi aruncată de mine când voi pași prin acele locuri.
Va mulțumesc pentru tot despre ce am fost informat mai ales
Costinpity
Buna seara,
Ma bucur din tot sufletul daca am reusit sa transmit prin cateva cuvinte si fotografii macar o farama din frumusetea acelui loc. Vizitat intr-un anotimp cu temperaturi prietenoase si in compania potrivita, din Cinque Terre ne putem intoarce cu amintiri de neuitat! 😛
Va doresc sa aveti parte de o mini-vacanta minunata in Italia alaturi de baiat! A.
Mare bucurie să îți citesc articolul.
O salut si pe Bianca, care a lăsat un comentariu.
Am fost doar în Monterosso venind cu trenul dinspre Sestri Levante (un loc care merită și el o vizită). Am petrecut câteva ore minunate acolo, apa de o culoare ireală (era august). M-am plimbat, am admirat, am mâncat/băut un pahar de vin. Cândva, voi vizita și celelate sate.
Portofino, îl ador. Am fost de patru ori, chiar recomand dacă aveți timp, să parcurgeți pe jos porțiunea dintre Santa Margherita Ligure și Portofino (aproximativ, o oră și jumătate, cu opriri de admirat/fotografiat).
Buna, Lili!
Dar ce bucurie mare a fost sa gasesc mesajul de la tine!!! ❤️
Uite ca in Sestri Levante nu am reusit sa ajungem si, spre rusinea mea, nici nu stiu nimic despre el. Dar o sa caut imediat info, ca prea mi-ai starnit curiozitatea. 😉
Ma bucur din tot sufletul ca si tu ai amintiri din Monterosso – cel putin la fel de placute ca si ale noastre! Era si pacat sa nu povestesti despre el.
Portofino ne-a placut si noua la nebunie! Dupa ce o sa postez si instantaneele de acolo, probabil ca toata lumea va intelege de ce ne-a impresionat mai mult decat Porto Venere. 😛
Greu cu mersul pe jos de aproape un an incoace… Momentan imi e greu sa imi imaginez cum vor arata viitoarele noastre calatorii, avand in vedere niste probleme de sanatate care imi incetinesc/ impiedica mersul pe jos. Om trai si om vedea…
Te imbratisez cu tot dragul si abia astept numai vesti din partea ta! 🙂
Hei! Ma bucur ca ai scris si asteptarea mea a fost rasplatita de tine cu un articol generos, care m-a facut sa visez sate pitoresti italiene si mi -a trezit curiozitatea de a cauta mai departe informatii!
Iti multumesc pentru poze, pentru faptul ca stii sa pui in cuvinte senzatiile si atmosfera vibranta din acea zona!
Imi poti spune cum ti s-au parut italienii intalniti?
M-ai facut sa visez locuri atat de frumoase care merita vizitate, asa cum zici macar o data in viata!
Astept cu rabdare si emotie continuarea vacantei cu locurile vizitate!
Buna, Laurie!
Cu o „mica” intarziere, iti multumesc frumos pentru mesajul trimis! 🙂
Excursia noastra in Cinque Terre a fost destul de scurta, asa ca nu prea am avut mult timp de interactiuni cu italienii… Cu toate astea, sa stii ca in calatoriile noastre am intalnit numai oameni misto, oriunde am fi fost, asa ca nu-mi amintesc nicio experienta mai putin placuta la capitolul asta.
Te pup si te imbratisez!
Si sper ca problemele mele personale sa-mi permita sa ma reintorc cat de curand pe blog. ❤️