Excursie de o zi in Insula Capri

Astazi se implinesc exact doi ani de la vacanta noastra petrecuta pe Coasta Amalfitana, asa ca nu aveam cum sa nu devin nostalgica si sa nu ma gandesc la ultima noastra experienta de calatorie de-acolo si anume excursia de o zi in Insula Capri! 😛

Coasta Amalfitana va ramane pentru totdeauna una dintre cele mai fascinante destinatii in care am ajuns vreodata! Nu are cum sa nu te impresioneze prin pitorescul peisajelor, frumusetea localitatilor care-o definesc, prin culorile sale pline de viata si, nu in ultimul rand, prin unicitatea soselei Via Nastro Azzurro, care ii pune la mare incercare pana si pe cei mai priceputi soferi!

In sejurul nostru din aceasta zona (caruia i-am alocat 4 nopti la sfarsitul lui septembrie – inceputul lui octombrie 2016) nu am avut la dispozitie decat 3 zile intregi, in care am incercat sa descoperim cat mai multe din secretele destinatiei. Astfel, in prima zi am explorat jumatatea estica a Coastei, respectiv Ravello – Salerno – Vietri Sul Mare, iar in cea de-a doua zi ne-am lasat fermecati de frumusetea oraselor Positano si Amalfi.

Pentru ca in cea de-a treia zi (si ultima a mini-vacantei noastre pe Coasta) ne-ar fi fost destul de greu sa alegem ce anume ne-am dori sa revedem din toate cele de mai sus, am hotarat sa dam o fuga pana in insula Capri, caci tot ne aflam la o aruncatura de bat distanta de ea! 😉

Desi dimineata noastra anunta o vreme extrem de frumoasa si insorita, prognoza meteo nu era chiar asa de linistitoare, urmand ca in timpul dupa-amiezii cerul sa scuture asupra noastra cativa stropi de ploaie. Dar noi nu ne-am lasat intimidati de aceasta, ci ne-am bucurat din plin de razele calde ale soarelui, luand micul dejun pe incantatoarea terasa a hotelului unde eram cazati, pentru ca mai apoi sa ne profitam la maxim de lumina blanda a diminetii si sa facem o multime de fotografii prin imprejurimi.

In jurul orei 09:30 eram deja plecati cu masina noastra inchiriata catre Amalfi, localitatea de unde urma sa luam un vaporas de tip „sea-jet” cu destinatia insula Capri. Revin cu sfatul ca, inainte de a va aventura intr-o astfel de excursie, sa va informati bine daca se opereaza astfel de transferuri, deoarece ele nu sunt curse regulate, ci doar sezoniere.

Dupa ce-am lasat masina in parcarea de la capatul portului, ne-am indreptat spre casa de bilete, de unde ne-am achizitionat tichetele necesare unei astfel de calatorii dus-intors. Apoi, pana la ora 10:30, cand urma sa plece vaporasul, am admirat frumusetea orasului Amalfi, dar si eleganta cu care ambarcatiunile veneau sau plecau in curse.

A sosit si Capri Jet-ul nostru, am asteptat sa coboare toti calatorii veniti de la Napoli sau Positano si am ocupat apoi locuri sus pe punte. Recomandarea mea ar fi sa aveti la voi o sapca sau ceva de pus pe cap, care sa nu va zboare in bataia vantului, deoarece in timpul calatoriei se simte foarte tare curentul si-ar fi bine sa nu fiti luati prin surprindere.

Vaporasul urma sa aiba o oprire in orasul Positano si abia apoi sa se indrepte catre insula Capri.
Drumul nostru pana la prima escala a fost extrem de pitoresc! Pentru mine a fost o adevarata incantare sa revad (de data asta de pe mare) in numai 15 minute, toate orasele pe care le strabatusem cu masina intr-o ora intreaga, doar cu o zi in urma. 😀

Daca mai punem la socoteala si faptul ca imaginea orasului Positano surprinsa din largul marii a fost priceless, eu zic ca aceasta calatorie si-a meritat toti banii! 😉

Am ajuns la destinatie in mai putin de o ora de la plecarea noastra din Amalfi. Am fost debarcati la Ferry Terminal Capri (in portul Marina Grande), dupa care ne-am informat cand pleaca ultimul Capri Jet spre Amalfi si am cautat locul de unde urma sa luam funicularul pentru a ajunge in orasul care poarta numele insulei. Inca din timpul calatoriei cu acesta am inceput sa ne minunam de frumusetea peisajului si bogatia vegetatiei, care abunda la tot pasul.

In Piazza Umberto I era aglomeratie mare: toata lumea incerca sa imortalizeze poate unul dintre cele mai frumoase peisaje ale insulei, cu Monte Solaro in plan indepartat.

Apoi am plecat intr-o plimbare pe stradutele inguste ale orasului, pornind din zona Piazzetei si Capelei di Santo Stefano catre Via Krupp. Magazine de suveniruri, terase, palmieri si bougainvillea, stradute pietruite, hoteluri si magazine luxoase, inghetata buna (musai s-o incercati pe cea cu aroma de fructe de cactus „Gelato di Finchi D’India” – specialitatea casei! 😛 ) au fost motive intemeiate sa cascam gura-n stanga si-n dreapta pana am ajuns la intrarea in parcul Giardini di Augusto.

Acolo am achizitionat un tichet combinat de intrare atat in gradina, cat si la manastirea Certosa di San Giacomo. Ambele obiective au cateva locuri panoramice, din care pot fi facute fotografii celebrelor stanci Faraglioni.

Giardini di Augusto este un parc de mici dimensiuni, deschis dupa un anumit program, pe care n-ar strica sa-l verificati inainte de-a ajunge acolo!

El a devenit un fel de loc de „promenada” pentru cei care vor sa imortalizeze VIA KRUPP – poate cel mai faimos si pitoresc drum pietonal din Europa! Acesta este pavat cu piatra si este extrem de sinuos, acoperind o diferenta de nivel de aprox. 100 m. Desi este fff de spectaculos, el este inchis de mai multi ani, accesul publicului fiind restrictionat din motive de securitate.

Dupa ce ne-am mai odihnit putin pe una din bancutele din parc si am mai facut cateva poze prin imprejurimi, ne-am continuat drumul spre Certosa di San Giacomo.

Manastirea in sine nu mi s-a parut extraordinar de spectaculoasa… Aceasta a fost construita in secolul al XIV-lea, iar din 1974 functioneaza ca muzeu.

Noi am vizitat-o foarte rapid (la momentul respectiv adapostea o expozitie de arta moderna), am facut cateva fotografii, dupa care am plecat sa cautam un loc in care sa mancam de dupa-amiaza (despre care v-am povestit aici). Pana sa ajungem acolo insa m-am „impiedicat” de magazinul Carthusia – I Profumi di Capri si n-am rezistat tentatiei de a-mi achizitiona un parfum care sa imi aduca aminte de aceasta insula atat de frumoasa, dar totusi atat de controversata! 😛

Dupa masa de pranz am pornit iar pe stradutele intortocheate din Capri. Nu ne-am aventurat sa ajungem pana in celalalt oras al insulei, Ana Capri, deoarece timpul era destul de limitat si nu ne-am dorit sa pierdem ultimul vapor catre Amalfi (mai ales ca a doua zi urma sa plecam acasa).

Tot ratacind noi prin oras, am ajuns intr-un loc de unde pornea o alee catre punctul de belvedere Punta Cannone.

Am urcat mai multe trepte si, in mai putin de 10 min de mers, eforturile noastre ne-au fost rasplatite pe deplin: stancile Faraglioni ni s-au aratat in toata splendoarea lor, iar la cateva sute de metri distanta de noi se afla un yacht de unde muzica rasuna cu putere, iar o petrecere era in toi. 😀

Ne-am intors in portul Marina Grande in jurul orei 16:30.  Cerul devenise din ce in ce mai plumburiu, iar noi ne-am „retras” in zona de interior a vaporului care urma sa ne duca in Amalfi.

La ora 17:00 am plecat din Capri, moment in care a inceput sa ploua mocaneste. Se poate spune ca am fost norocosi si de data aceasta, deoarece pana la acea ora reusisem sa vizitam o buna parte din insula, exact atat cat sa ne putem face o parere despre ea. Faptul ca ne mai ramasesera inca multe lucruri de vazut sau de facut in Capri nu-l poate contesta nimeni, dar cred cu tarie ca atunci cand iti place foarte mult o destinatie e bine sa-ti lasi motive suficiente de a te reintoarce candva acolo! 😉

Pitoreasca, provocatoare, luxoasa, costisitoare, dar in acelasi timp plina de surprize – cam asa as putea descrie eu insula Capri! 😉
Ma bucur enorm c-am avut inspiratia de a-i calca pragul, de a-i admira frumusetea si a-i adulmeca aromele! Este un loc in care ar fi bine s-ajungem macar o data-n viata (once in a lifetime), pe care vi-l recomand si voua daca va aflati in vizita prin zona Napoli – Coasta Amalfitana.

Enjoy your trip! 😀