Departe de a fi o buna cunoscatoare a bucatariei italienesti, am sa incerc sa va povestesc in cele ce urmeaza despre experientele noastre culinare de care am avut parte atat pe Coasta Amalfitana, cat si in Insula Capri

Cand spui ITALIA si te gandesti la mancare, primele preparate care iti vor veni in minte vor fi, cu siguranta, PIZZA si PASTELE… 😛 Ei bine, desi nu ma pot declara fan inrait al niciuneia dintre acestea, calatoriile mele in Peninsula Apennina mi-au schimbat perceptia despre ele. In timp, am descoperit acolo si alte preparate gustoase, lucru care ma determina acum sa afirm ca bucataria italiana este in Top 3 al preferintelor mele gastronomice din Europa.

Instantanee de pe terasa Longe Barului Paradise – Positano

Mini-vacanta noastra petrecuta pe Coasta Amalfitana, a excelat nu numai la capitolul peisaje extraordinare, ci si din punct de vedere culinar. Am fost placut surprinsi sa descoperim acolo niste feluri de mancare delicioase, care aveau la baza ingrediente extrem de putine, cele mai multe dintre ele fiind din productia proprie sau locala: ulei de masline, rosii cherry, lamai, usturoi, patrunjel, busuioc, vin, paste home-made, peste si fructe de mare proaspete.

M-am tot gandit cum sa va scriu despre toate acestea… in ordinea descoperirii lor, in functie de mesele zilei sau defalcate pe antreuri, feluri principale sau deserturi? 😀 Ei bine, cred ca voi face din ele un mix, cel mai important lucru fiind sa intelegeti ce anume sa nu ratati atunci cand va veti afla intr-una din zonele prezentate mai jos.

De vanzare in Positano

1. Mic dejun excelent si cine delicioase in Furore

Asa cum v-am mai povestit deja in articolul despre cazarea noastra de pe Coasta Amalfitana, la Hotelul Holidays Fico D’India din Furore am avut parte de un adevarat festin culinar. Faptul ca acesta dispunea si de restaurant propriu (care se deschidea dupa orele 19) a constituit un mare avantaj pentru noi, pentru ca ziua puteam sa colindam Coasta-n in lung si-n lat, iar seara nu mai purtam grija locului in care am fi putut cina.

Desi primul contact cu preparatele restaurantului a fost la cina din prima seara a mini-vacantei noastre, am sa-mi incep relatarile cu amintiri despre micul nostru dejun de la hotel. Dupa somnul odihnitor de peste noapte, de care amandoi am avut atata nevoie pentru a ne reincarca bateriile, zorii trandafirii ai celei de-a doua zi ne-au rasfatat ochii, iar faptul ca se anunta o zi extrem de insorita ne-a bucurat sufletul. In jurul orei 8 ne-am indreptat spre terasa unde urma sa aiba loc micul dejun, o adevarata oaza de prospetime, amplasata pe marginea fiordului Furore.

Un mic colt de Paradis

Ne-am asezat la masa, extrem de incantati de peisajul care ne inconjura… Nu a trebuit sa asteptam prea mult, pentru ca gazdele noastre s-au mobilizat imediat si au inceput sa aduca de la bucatarie platourile pline cu bunatati, deja pregatite pentru fiecare cuplu in parte: mezeluri si branzeturi italienesti, ou fiert, rosii feliate, iaurt cu fructe, o cana (din ceramica amalfitana) plina cu suc de portocale, unt, miere si dulceata (la discretie), pepene galben portionat, cappuccino si espresso. Pentru noi a fost mai mult decat suficient pentru ca acasa, in graba noastra de dimineata, obisnuim sa mancam mult mai putin decat atunci cand suntem „in deplasare”. 😀

Micul dejun la Hotel Fico D’India

Punctul forte al micului nostru dejun de pe Coasta a fost, fara indoiala, diversitatea de produse de patiserie home-made, extraordinar de fragede, delicioase, calde si aromate! Pe aceasta cale, tin sa ii anunt pe toti carcotasii care au zis ca italienii nu stiu sa faca dulciuri, ca se inseala amarnic si ca poate ca ar trebui sa dea o fuga pana pe Coasta Amalfitana, ca sa se convinga ca acolo chiar exista un „Paradis al Deserturilor”! 😉

In celelalte dimineti, micul dejun a fost in linii mari cam acelasi, existand doar mici variatii de mezeluri si branzeturi, precum si de produse de patiserie (altele in fiecare zi 😛 ).

Best of…

Pentru ca ora pranzului ne prindea cine stie pe unde, rataciti pe Coasta Amalfitana sau in Insula Capri, cina a fost pentru noi un moment de maxima relaxare si rasfat, care ne transpunea de fiecare data in acea stare de… DOLCE FAR NIENTE. 😀 Ca orice meniu italienesc care se respecta, nici cel de la Holidays Fico D’India nu a facut exceptie, cuprinzand cele patru mari categorii de preparate:  Antipasti (Appetizers), Primi piatti (First Courses), Secondi piatti (Main Courses), Dolci (Desserts).

In prima seara, dupa ce ne-am cazat hotel, noi nu prea am stiut cum merg lucrurile pe acolo, asa ca ne-am incapatanat sa comandam cate ceva din fiecare categorie enumerata mai sus: Mussel Soup (mai mult scoici decat zeama), Fresh homemade pasta with seafood (de-li-cioa-seeeee!), Meat escalope the sorrentina (un preparat simplu, dar cu foarte mult bun gust), iar la desert Delizia al Limone  (un vis!). Problema a fost ca noi nu am luat in calcul si antreurile din partea casei: paine home-made cu ulei de masline, rosii si busuioc (bruschete) asa ca, la sfarsitul cinei noastre, ne-am ridicat de la masa mult mai greu decat ne-am asezat. 😀 😛

Prima cina de la Hotel Fico D’India

Seria cinelor noastre ireprosabile a continuat si in urmatoarele seri… Din pacate, nu am mai reusit sa retin denumirile tuturor preparatelor comandate (mai ales in cazul pastelor, in meniu existand fel de fel de combinatii). Stiu doar ca in a doua seara am comandat Peste la gratar, Pappardelle cu porcini, Salata (calda) de vinete si Tort de ciocolata, in a treia seara Grilled beef steak si Paste cu fructe de mare, iar in ultima seara o Salata asortata, un Mix grill mediterranean fish si niste prajituri (gen tarta) delicioase, cu crema de cocos si ciocolata (absolut divine!!!). Si pentru ca totul sa fie italienesc 100%, am preferat sa tradam vinul alb din primele doua seri si sa bem numai Aperol Spritz, preparat ca la carte de baiatul de la bar, cu Prosecco desfacut chiar in fata noastra!

Preparate delicioase!

Recomand din tot sufletul Restaurantul hotelului Holidays Fico D’India, atat pentru gustul preparatelor sale, cat si pentru pretul lor accesibil, iar daca veti avea curiozitatea sa vedeti si alte fotografii (chiar si cateva pagini din Meniu), dati un Search pe TripAdvisor si cu siguranta veti gasi ceea ce va intereseaza! 😉

2. Pranz frugal in Ravello

Ravello a fost orasul care ne-a impresionat cel mai tare pe Coasta Amalfitana!

Incantatoarele gradini din Ravello

Pana imi voi face putin timp ca sa ii dedic si lui (asa cum merita!) un articol separat, dati-mi voie sa va povestesc aici doar despre experienta culinara de care am avut parte acolo, la incheierea vizitarii lui.

Dupa cateva ore bune de cutreierat prin oras si admirat toate minunatiile care ne ieseau in cale, la un moment dat, am simtit nevoia sa ne asezam undeva si sa bem o cafea. Ajunsesem din nou in Piazza Centrale, langa Catedrala si, dupa ce ne-am rotit putin privirea in jur, am ales o masa pe terasa Pasticceriei Al San Domingo.

Pasticceria Al San Domingo

Initial, n-am intentionat sa zabovim prea mult… Doar ca imediat dupa ce ne-am asezat la masa, am intrat intr-o stare de relaxare totala, care parca ne indemna sa nu mai plecam de acolo. 😛 Pe de o parte, eram fascinati de peisajul care ni se deschidea in fata ochilor, cu localitatea Scala rasfirata pe munte, iar pe de alta parte era micuta Piata a Domului, marginita de pini uriasi, cu coroane ca niste umbrele imense.

Si uite asa, pornind de la o cafea ne-am trezit ca poftim la un pranz frugal, alcatuit dintr-un sandwich cu carne de vita, salata si rosii, o delicioasa prajitura Baba cu crema de limoncello (care seamana cu o savarina de pe la noi, doar ca fff bine insiropata), un Aperol Spritz, un cappuccino si un espresso. La vita e bella! 

Pranz in Ravello

3. Coffe Break in Positano

Despre pauza noastra de cafea din Positano v-am povestit cu mare drag cu cateva saptamani in urma. La fel ca si in Ravello, nu a fost un loc despre care sa fi stiut dinainte, ci a fost ales la intamplare, „impiedicandu-ne” de el in plimbarea noastra prin Positano: Louge Bar Paradise.

Lounge Bar Paradise – Positano

Bucurosi nevoie mare ca am gasit locuri pe terasa, primul impuls a fost sa asteptam sa vina cineva sa ne ia comanda. Abia dupa cateva minute ne-am dat seama ca era „self-catering”, asa ca ne-am indreptat spre frigiderul cu prajituri, alegandu-ne una cu blat de cocos si crema de ciocolata, dupa care am platit-o la casa. Inarmati cu cate un cappuccino si un espresso, ne-a reintors la masa, admirand peisajul si savurandu-ne cafeaua in liniste.

Pauza de cafea in Positano

4. Dejun intarziat in Amalfi

In Amalfi ne-am cam pripit cu alegerea locului unde urma sa mancam de pranz… Era cam tarziu, noi cam infometati, asa ca am intrat rapid pe TripAdvisor pentru a gasi restaurantul cel mai apropiat de noi si cu review-urile cele mai bune. Asa am dat peste Taverna degli Apostoli, amplasata in stanga scarilor care urca la Dom.

Localizare Taverna degli Apostoli

Nu ne-am dorit ceva foarte complicat, doar o Supa a zilei (cu fructe de mare), despre care presupun ca ar fi trebuit sa fie deja gata si niste calamari sotati, cu garnitura de cartofi la cuptor. Cu toate astea, am avut neplacerea de a astepta comanda mult mai mult decat ar fi fost nevoie, avand astfel timp suficient sa observam si indiferenta ospatarilor, si mobilierul invechit, si paharele cu urme de zgarieturi si aceleasi pentru fiecare tip de bautura, fie ca a fost vorba de bere, Aperol Spritz, apa sau mai stiu eu ce alta licoare. Totul avea un aer de carciuma ieftina si nu de un local cu pretentii.

Dejun in Amalfi

Mancarea a fost buna, asa ca a disparut repede din farfurii. Nu am mai comandat si desert, pentru ca sigur am mai fi asteptat inca pe atat, asa ca am achitat de urgenta nota de plata si am preferat sa ne indulcim cu cateva minunatii de la o Pasticerrie din oras.

5. Pranz costisitor in Insula Capri

Cine-si va planifica si-o escapada in Insula Capri, trebuie sa fie pregatit sa cheltuie pe mancare aproape dublu decat ar cheltui pe o masa obisnuita in Italia. 😀 Este o insula exclusivista, care insa nu duce lipsa de turisti, de aceea si notele de plata de la restaurante sunt atat de umflate.

Insula Capri – vedere panoramica

Noi nu am avut timp sa ajungem si in zona Ana Capri, asa ca ne-am plimbat mai mult prin orasul Capri si imprejurimi. Dupa-amiaza, cand s-a apropiat ora de masa, am cautat un restaurant mai retras, in speranta ca nefiind situat in centrul orasului, preturile ar fi putut sa fie decente. Si-uite asa ne-am oprit la Ristorante Faraglioni.

Ristorante Faraglioni

Ospatarii foarte atenti si galanti, atmosfera intima, placuta si relaxata si view-ul deosebit de incantator au contribuit din plin la reusita dejunului nostru. Am comandat o supa de fructe de mare, niste paste verzi (din sos pesto) cu ton, doua pahare de vin, o apa minerala si cate o cafea.

Avand in vedere ca numai Coperto a fost 10 eur, iar cele doua feluri au costat de doua ori mai mult decat la restaurantul hotelului unde eram cazati, va las pe voi sa ghititi cam cati bani am lasat la Ristorante Faraglioni. Dar nu ne-a parut rau, deoarece mancarea a fost foarte buna, iar noi am ramas cu amintiri de neuitat din Capri! Cine intra in hora, trebuie sa joace pana la sfarsit, nu-i asa? 😉

Lunch in Capri

In concluzie, Coasta Amalfitana a reprezentat pentru noi un adevarat regal culinar,  in special al pastelor, preparate sub diverse forme. Prospetimea lor (cele mai multe fiind fresh pasta) si a ingredientelor folosite (simple, dar gustoase) ne-au facut sa nu ne plictisim de ele, ba din contra, sa fim curiosi sa testam si altele. Deserturile sunt si ele fabuloase, asa ca lasati curele de slabire pentru acasa si delectati-va cu una dintre cele mai savuroase bucatarii din Italia!!!

Just ENJOY!