Bine v-am regasit (pe blog) in 2016!

Cine mai e ca mine sa va ureze „Bine v-am regasit in 2016!” abia in cea de-a unsprezecea zi a anului??? 😛
Ei bine, nu am intentionat sa bat nici-un record la capitolul asta, lipsa mea de pe blog fiind pe deplin justificata: abia aseara ne-am intors din vacanta noastra de la Kaprun, loc in care nu am beneficiat de free wi-fi in camera de la hotel (in care oricum stateam foarte putin). Habar n-aveti cat de bine mi-a prins asta!

De vreo doi ani incoace ne-am facut obiceiul ca, in luna februarie, sa dam o fuga cu copii in vacanta la schi in Austria. Nu e o fita si nici macar un moft, pur si simplu raportul calitate/ pret fiind unul care sa merite sa bati atata drum pana acolo. De ce am ales Kaprunul ca destinatie finala, v-am mai povestit eu si anul trecut, asa ca n-o sa mai intru in detalii. Cert este ca noua ne-a placut atat de mult, incat iata-ne recidivand… 😀

Structura anului scolar 2015-2016 ne-a schimbat un pic planurile de vacanta, trebuind sa gasim o alta solutie pentru a beneficia de aceeasi oferta de sejur „Family Snow-Okay-Package”. Si uite asa ne-am trezit ca trebuie sa facem Revelionul mai pe scurtatura si aproape de casa, deoarece in prima zi a lui 2016 urma sa purcedem la drum, cu destinatia Kaprun. Daca as fi stiut ca pe 1 Ianuarie drumurile nationale sunt atat de libere, cred ca as fi ales mai demult aceasta varianta de plecare. Nici nu cred ca va puteti inchipuiti cum e sa circuli intr-o Romanie fara tiruri, fara bizoni in trafic si fara siruri nesfarsite de masini pe Dealul Negru sau Valea Oltului! 😉

Traseul Bucuresti – Viena, pe care il mai parcursesem de cateva ori si pe care vi l-am prezentat in detaliu acum aproape un an, l-am modificat putin de data aceasta. Noi am optat pentru circulatia pe lotul doi din tronsonul de autostrada Timisoara – Lugoj. A fost o alegere inspirata, asa ca am sa revin cat de curand cu un update la articolul respectiv.

Avand in vedere ca distanta dintre Bucuresti si Kaprun este de aprox. 1500 km si ca nu ne aflam intr-o cursa contra-cronometru, prima noastra seara de vacanta ne-am petrecut-o la Szeged: un oras frumos si linistit, al contrastelor intre vechi si nou, plin de surprize si care ne-a ramas la suflet. O sa-i vina si lui randul la review! 😛

Tot drumul pana la Kaprun a fost uscat si insorit. Oricat de mult am fi cautat noi un petic de zapada, nu vedeam asa ceva decat pe crestele muntilor si cam atat. Nu ne faceam probleme, pentru ca stiam ca la destinatie sigur gaseam toate conditiile pentru schiat, dar totusi…

Am ajuns cu bine la hotelul nostru din Kaprun, am inchiriat schiurile de la un centru din oras, am facut cateva cumparaturi si ne-am delectat cu o cina pe gustul nostru, acompaniata de un pahar cu vin rosu. Nu mica insa ne-a fost surpriza cand, a doua zi dimineta, deschizand geamul, am observat ca ninsese suficient de bine incat sa acopere carosabilul si sa sa transforme totul intr-un decor de poveste!

Ninsoarea a continuat si a doua zi si trebuie sa recunosc ca, in comparatie cu sejurul trecut, de data aceasta putine au fost datile in care sa fie soare si senin. De aceea, nici fotografiile de anul asta nu mai sunt la fel de stralucitoare ca cele de anul trecut. Ma bazez insa pe faptul ca ele nu fac altceva decat sa scoata in evidenta si cealalata fata a Kaprunului: innorata, incetosata si, uneori, chiar mohorata. Am tratat-o insa cu multa voie buna, ceai aromat, ciocolata calda sau gulas fierbinte!!! 😉

Schiorii familiei au avut un program ca la armata: trezit devreme, mic dejun, echiparea pentru schiat, incalzirea pe partii, apoi alegerea celor mai avantajoase dintre ele, fiecare pentru nivelul sau de pregatire. Intr-una din zile i-am insotit si eu pe ghetarul Kitzsteinhorn, chiar daca nici acum nu m-am vindecat de teama mea de a circula cu un mijloc de transport suspendat. Efortul meu insa a fost rasplatit pe deplin, imaginile surprinse de la aprox. 2450 m inaltime (si nu numai) fiind unele de vis!

Ziua ne-am incheiat-o la Tauern Spa Kaprun, unde am avut parte de unul dintre cele mai senzationale apusuri de soare, in care crestele muntilor pareau ca ar fi luat foc. Afara era frig si temperatura negativa, in apa erau 36-38 de grade Celsius si foarte placut… asta DA relaxare!!! 😛

Nici nu stiu cand a trecut o saptamana de vacanta si ne-am trezit in ultima zi ca trebuie sa ne luam „Ramas bun!” de la semetul Kitzsteinhorn. Toata lumea era multumita: schiorii ca si-au depasit limitele si au ajuns in locuri la care nici nu se gandeau cu un an in urma, iar eu ca ii vedeam pe ei fericiti.

Drumul spre casa l-am parcurs tot in doua etape, doar ca ultima noapte de vacanta am petrecut-o de data aceasta la Budapesta. In Austria, GPS-ul s-a incapatanat sa ne duca pe alt traseu decat cel cu care eram noi obisnuiti. „Baiat” destept Garminul nostru 😛 , deoarece am castigat nu numai o jumatate de ora de sofat, ci si aprox. 50 km de traseu.

De la Budapesta si pana la Bucuresti insa ne-a plouat de ne-a rupt!!! 😀 Norocul nostru a fost ca circulatia tirurilor era partial restrictionata (nu ma intrebati care, cum si de ce, ca n-as sti sa va spun), asa ca drumul nu a fost chiar foarte aglomerat. La un moment dat chiar a devenit extrem de distractiv, deoarece am instalat pe telefon aplicatia WAZE, asa ca aveam informatii despre trafic in timp real. Vi-o recomand cu mare caldura!

Si uite asa s-a mai dus inc-o vacanta…

Sper din tot sufletul sa imi iertati absenta! Desi imi luasem laptopul cu mine, nu am reusit nici macar sa il deschid, daramite sa mai si scriu ceva. Am incercat sa profit din plin de vacanta, de aer curat, de familie si de prieteni. Ma bucur din toata inima ca mi-a si reusit! 😉

Cei care ma urmaresc pe Facebook sau Instagram au fost mai norocosi, primind in fiecare zi cate un semn din vacanta noastra (traiasca abonamentul meu de la Vodafone!!!). 😀  Chiar daca nu aveti cont la vreuna dintre aceste doua retele de socializare, e suficient sa intrati in Meniul blogului (casuta din dreapta sus a paginii) si sa alegeti ALINUTA PE INSTAGRAM sau ALINUTA PE FACEBOOK si asa va veti lamuri (atunci cand lipsesc mai mult) daca sunt plecata pe undeva sau absenta mea are motive de sanatate.

Avand in vedere ca pana la vacanta intersemestriala a elevilor mai sunt doar 4 saptamani, daca va intereseaza un anumit subiect legat de un viitor sejur la Kaprun, v-as ruga frumos sa imi spuneti, ca sa reusesc sa va scriu despre el pe indelete, pana in momentul plecarii voastre. Daca nu, am sa va povestesc aleator despre aspectele care mi s-au parut mie mai importante in aceasta calatorie.

Sa auzim numai de bine!
Ma bucur din tot sufletul ca suntem din noi aici!!! 🙂