Daca este vreun oras toscanian, in care mi-am dorit din tot sufletul sa pot ajunge, pentru a-i respira aerul incarcat de istorie, ei bine, acesta a fost San Gimignano! 🙂

Denumit si Manhattan-ul Medieval al Toscanei”, datorita celor 16 turnuri (din cele 72 originale) ramase in continuare sa strajuiasca cetatea si a caror siluete se disting de la multi kilometri distanta de oras, San Gimignano impresioneaza prin arhitectura sa de exceptie, foarte bine conservata si care a dainuit peste timpuri, indiferent de incercarile la care a fost supus.

San Gimignano, "Manhattan-ul Medieval al Toscanei"
San Gimignano, „Manhattan-ul Medieval al Toscanei”

Asa cum am povestit si in articolele anterioare, intr-una din zilele City Break-ului nostru la Florenta din septembrie, anul trecut, ne-am propus sa facem un circuit cu masina, prin Toscana. Desi itinerariul nostru initial nu era batut in cuie, iar programul l-am schimbat din mers, am reusit sa ajungem in cateva dintre cele mai pitoresti orase medievale din Toscana (Montepulciano, Pienza, Bagno Vignoni si Montalcino), lasand pentru o calatorie viitoare o multime de alte destinatii incantatoare, cum ar fi Volterra, Arezzo si Monteriggioni.

Un loc special pe lista dorintelor noastre il ocupa insa San Gimignano. In ciuda oboselii si a orei tarzii la care urma sa ajungem sa-l vizitam, nu am putut sa-l eliminam din circuit, chiar daca oprirea noastra acolo era numai pentru o cina romantica, la lumina apusului de soare de peste dealurile toscaniene.

Apus de soare in Toscana, vazut din San Gimignano
Apus de soare in Toscana, vazut din San Gimignano

Desi distanta dintre Montalcino si San Gimignano este de aprox. 85 km, drumul dintre cele doua localitati l-am parcurs in mai bine de o ora si jumatate, datorita restrictiilor de viteza si drumului destul de viranjat din zona.

Nici aceasta parte din Toscana nu face rabat de la frumusete, in calea noastra intalnind peisaje de un pitoresc aparte si mici localitati, in care ne-ar fi fost drag sa avem timp sa ne plimbam.

Alee strajuita de chiparosi, element distinctiv in Toscana
Alee strajuita de chiparosi, element distinctiv in Toscana
Instantaneu surprins pe traseul Montalcino - San Gimignano
Instantaneu surprins pe traseul Montalcino – San Gimignano

Am ajuns in San Gimignano cand soarele era la asfintit.
Stiam ca in zona sunt doua mari parcari (P1 si P2), asa ca am cautat-o pe cea despre care aflasem ca practica tarifele cele mai mici (respectiv P1) si care se afla amplasata undeva spre iesirea catre Volterra. Din pacate, aceasta era ocupata, asa ca ne-am intors la P2. Avantajul acesteia a fost ca era aplasata foarte aproape de intrarea principala in cetate, respectiv de Porta San Giovanni.
La plecare, am fotografiat panoul cu tarifele de parcare. Cine stie? Poate printre voi sunt si persoane interesate de acest aspect… 😉

Tarife parcare P1 - San Gimignano
Tarife parcare P1 – San Gimignano

Am intrat in cetate…

Ce Palazzo Comunale? Ce Torre Grossa, Pinacoteca sau Clock Tower? 😛 Acestea au ramas doar niste must-see-uri pentru o calatorie viitoare, in care sa le putem vizita pe indelete, in plina zi si nu acum, pe fuga.

Scopul nostru principal era sa nimerim din prima Ristorante Le Vecchie Mura, care ne fusese recomandat de Elisabetta, gazda noastra din Florenta.

Nu a fost prea greu sa ii identificam locatia, deoarece era foarte bine semnalizat in oras. Pana am ajuns la el insa am admirat frumusetea cetatii, cu tot ceea ce inseamna ea: turnuri, arhitectura si grija pentru aspectul exterior al cladirilor.

Arhitectura medievala
Arhitectura medievala
Frumusetea strazilor din orasul-cetate e amplificata de grija localnicilor pentru flori
Frumusetea strazilor din orasul-cetate e amplificata de grija localnicilor pentru flori

Ajunsi in dreptul restaurantului Le Vecchie Mura, am pasit cu sfiala in incinta acestuia.
Am fost intrebati daca avem rezervare. Bineinteles ca nu aveam 🙁 , doar ca ne fusese recomandat de la Florenta. Cred ca am fost nu norocosi, ci EXTREM de norocosi, pentru ca ne-au gasit o masa libera, deoarece aproape toate erau rezervate si-n nici jumatate de ora, restaurantul s-a umplut cu turisti, veniti din toate colturile lumii.

La inceput, eu nu prea intelesesem de ce Elisabetta tot insistase sa ajungem in acest loc. Dar, dupa ce ne-am asezat la masa si ne-am facut ochii roata asupra imprejurimilor, am ramas cu rasuflarea taiata! Restaurantul era cocotat undeva pe zidurile cetatii, iar view-ul de care beneficia acesta era unul de exceptie, care facea ca experienta culinara, oricare ar fi fost ea, sa paleasca in fata frumusetii lui.

Terasa Restaurantului Le Vecchie Mura
Terasa Restaurantului Le Vecchie Mura

Asta nu a insemnat ca daca „Afara-i vopsit gardul, inauntru-i leopardul”! 😉

Tot ceea ce am mancat in acest local a fost extrem de bun sau bine preparat, fie ca a fost vorba de platoul cu prosciutto si branzeturi, pastele cu Gorgonzola si nuci sau faimoasa Bistecca fiorentina, pentru care si-au cerut scuze ca tocmai se terminase cea de 1,5 kg si nu ne pot oferi decat una de 750 g (OMG!!! oricum era mare si asta! 😀 ).

Paste cu Gorgonzola si nuci
Paste cu Gorgonzola si nuci
Bistecca Fiorentina
Bistecca Fiorentina

Apusul de soare in Toscana alaturi de sotul meu, ambianta placuta, mancare delicioasa, vin rose…cu siguranta aceasta avea sa fie una dintre cele mai romantice seri petrecute vreodata in viata mea!

Am „sarit” peste desert, am achitat nota de plata, am mai facut cateva fotografii, dupa care am plecat intr-o scurta plimbare prin San Gimignano.

Incinta Restaurantului Le Vecchie Mura
Incinta Restaurantului Le Vecchie Mura
Localizarea intrarii in Restaurant
Localizarea intrarii in Restaurant

Muuuult mai linistiti acum, am hoinarit pe stradutele Cetatii, bucurandu-ne de imaginile oferite de aceasta, chiar daca se lasase noaptea. Cladirile, turnurile si piazzettele erau foarte frumos luminate, iar orasul extrem de animat, asa ca am incercat sa profitam la maxim de acest sfarsit de zi.

Big Tower (Torre Grossa)
Big Tower (Torre Grossa)
Piazzetta plina de turisti
Piazzetta plina de turisti

Oricat de bine am mancat noi la Ristorante La Vecchie Mura, nu am putut sa rezistam tentatiei de a incerca una dintre cele mai bune inghetate din lume, asa cum e recunoscuta cea din Italia. Gelateria Dondoli, amplasata chiar in vestita Piazza della Cisterna, avea o oferta atat de generoasa de sortimente de inghetata, incat alegerea a doar catorva dintre acestea, a fost una dintre cele mai grele decizii pe care a trebuit sa le luam pe ziua aceea. 😛

Gelateria di Piazza
Gelateria di Piazza
Care e preferata voastra?
Care e preferata voastra?

Incantati de tot ceea ce insemnase ziua noastra pana la acel moment, ne-am indreptat pasii catre iesirea din oras, admirand vitrinele magazinelor si mirandu-ne ca in San Gimignano exista chiar si un Muzeu al Torturii. 😀

La plimbare prin San Gimignano
La plimbare prin San Gimignano
Magazin de produse specifice Toscanei
Magazin de produse specifice Toscanei
Magazin de pielarie italiana
Magazin de pielarie italiana

Am lasat in urma Bastionul San Francesco, parasind San Gimignano si indreptandu-ne spre Florenta pe scurtatura prin Poggibonsi.

Bastionul San Francesco
Bastionul San Francesco

Nu mai simteam oboseala.. nu mai simteam NIMIC 😉 … in afara de o senzatie de BINE.

Che giornata meravigliosa! 😛