Au trecut si Sarbatorile Pascale de anul acesta…
Stiu, am fost cam tacuta zilele astea, dar am avut un motiv intemeiat: m-am dedicat 1000% familiei! 😉
Ce poate fi mai frumos, decat sa-ti petreci Pastele alaturi de cele mai importante persoane din viata ta: sotul, copiii, parintii, socrii, nepoteii, sora si cumnatul? Nici nu-mi mai aduc aminte cand am reusit ultima oara sa ne reunim cu totii pentru vreun eveniment… 😛
Vremea surprinzator de calda a sporit frumusetea acestor zile si ne-a determinat sa ne petrecem foarte mult timp in natura. A fost o adevarata incantare sa stam afara, sub ciresul inflorit, in zumzaiala zgomotoasa a albinelor venite la polenizat.
Dupa prima zi de Paste, in care copiii au adormit rapusi de atata alergatura si plimbat cu rolele, a urmat cea doua, cel putin la fel de frumoasa. Pregatiti ca pentru excursie, am plecat cu totii acolo unde se termina harta Romaniei: exact pe malul Dunarii! 😀
Am gasit-o foarte linistita, dar deloc albastra, din pacate.
Cred ca Johann Strauss s-ar rasuci in mormant, saracul, daca ar vedea-o acum… 🙁
Am simtit aceeasi tristete pe care o resimtisem si in urma cu cateva saptamani, in preajma Casinoului din Constanta… Ba chiar si mai puternica!!! Totul era pustiu, fara o faleza amenajata, pe care sa ne putem plimba, fara o terasa la care sa fi putut savura o cafea sau bea macar un pahar cu apa, fara NIMIC!!! Doar teren viran, santuri sapate de ziceai ca-s transee, un ponton – chiar doua – nefunctionale si cateva zeci de turisti veniti sa vada…singurul fluviu al Romaniei (care ar fi putut fi valorificat la maxim, daca ar fi existat interes si buna gospodarire).
Am facut cateva fotografii si am plecat destul de repede de acolo, observand ca cei mici au fost mai interesati de-un motan ratacit prin zona, decat de Dunarea „frumos curgatoare„. 😀
Ne-am continuat plimbarea prin natura, intrand pe-un drum de tara, strajuit de plopi.
Ati vazut vreodata campul primavara, plin de verde crud, gaze si rapita abia inflorita?
Ne-am jucat apoi cu un ciobanesc mioritic (frumos exemplar!), am alergat ratele spre balta, am adunat ouale din cuibare, am vazut oite, vaci si vitei…
Ce frumoasa si linistita e viata la tara!!! 😛
Dar nici cea de la oras nu e lipsita de culoare! 😉
Marti am gasit un Bucuresti plin de flori, cu Parcul Herastrau neaglomerat, dar plin de pescarusi.
Cam asa ne-am petrecut noi zilele care tocmai au trecut. Am avut parte de un Paste frumos, linistit si plin de veselie, asa cum sper din tot sufletul sa fi fost si al vostru!
Acasa e acolo unde sunt cei dragi!
2 Comentarii
Hristos a înviat !
In spațiul nostru mioritic cele mai importante sărbători sunt cele de natura creștină. Pastele, sărbătorit atunci când natura reînvie si totul e înmugurit, este pentru mulți dintre noi cea mai așteptată si mai frumoasa din întreg anul, caci este momentul care aduna la un loc toata familia .
Ne rămâne in suflet speranța in mai bine, bucuria tradițiilor si obiceiurilor de Pasti , alegerea cadourile potrivite pentru cei dragi aduse de Iepuraș 🙂
Ne bucuram ca ai reușit sa împărtășești cu noi aceste câteva gânduri așternute in Jurnal , fapt pentru care iți mulțumim frumos !
Așadar … ne place sa sărbătorim , sa radem si sa petrecem , sa găsim întotdeauna un motiv bun pentru a o face, caci bucuria e o stare de normalitate !
Iar povestioara ta si urările adresate cu aceste prilej , parca ne face inima sa ne zâmbească mai mult ca de obicei! 🙂
Well you back in „business”!!! @A.
P.S. Sasha e un ciobănesc de mare excepție ! 🙂
Adevarat a inviat! 🙂
Si-ti multumesc inca o data pentru gandurile tale frumoase! 🙂
Intr-adevar, Sasha e delicioasa! Nu se mai „dezlipea” de noi… 😛