De mica mi-a placut sa fac surprize frumoase celor pe care i-am considerat ca sunt importanti pentru mine. E un obicei pe care mi l-am pastrat si astazi, iar apropiatii mei stiu ca nu va spun brasoave.Ā š
Pe Anca o cunosteam din scrierile ei de pe blogĀ siĀ din frumoasele fotografii pe care le posta. Ne-am si conversat de cateva ori (in privat), insa nu ne intalnisem niciodata in realitate. Vernisajul de la Artfooly, The Slice of Art Gallery, prilejuit de implinirea unui an deĀ existenta, a constituit momentul perfect de a ma gandi laĀ oĀ noua surpriza!Ā

In urma cu aproapeĀ un an de zile mi-a atras atentia un blog, pe care gasisem niste articole scrise cu foarte multa sensibilitate. Recunosc ca, initial, am fost atrasa de subiectele legate de calatorii, insotite intotdeauna de instantanee fascinante. In timpĀ insa, am devenit o cititoare constanta a acestui blog, facandu-mi o mare placere sa-i lecturez fiecare articol, ba chiar intretinand mici discutii cu autoarea, atunci cand aveam subiecte comune.
Saptamana trecuta, o foarte buna prietena, pe wall-ul careia de fapt oĀ descoperisem pe Anca, mi-a dat un telefon sa ma intrebe daca vreau sa mergem impreunaĀ la vernisajul de la Artfooly, The Slice of Art Gallery, la care fusesem invitate amandoua.

Eu, aflataĀ mai tot timpul in vitezaĀ si nemaistiind cum sa maĀ impart mai intaiĀ intre serviciu, copii, lectii, gospodarie si blog,Ā am imbratisat din prima initiativa ei.
Nu numai ca imi faceaĀ o maaaare placere sa onoram invitatia, darĀ imediat mi-a incoltit in minte ideea ca ar fi SUPER daca i-am putea face si o surpriza cu prezenta noastra acolo, neanuntand-o in prealabil ca vom participa la eveniment! š

Zis si facut!
Am plecat mai devreme de la serviciu, am infruntat cu mult curaj traficul infernal de la acea ora š , ajungandĀ fara ezitari la locatia vernisajului de pe Str. General Berthelot, Nr. 46. Acolo avea sa aiba loc un dublu eveniment:Ā aniversarea implinirii unui an de existenta a galeriei de arta, dar si mutarea sa „in casa noua”.
DepasisemĀ cu 10Ā minute ora anuntata in invitatie si ne cam faceam procese de constiinta sa nu care cumva sa fi intarziat prea mult. A fost insa suficient sa facem primii pasi in incinta galeriei, ca sa ne dam seama ca atmosfera de-acolo eraĀ extrem de prietenoasa si relaxanta.

Ca o gazda desavarsita ce este, Ancuta ne-a intampinat zambitoare, urandu-ne Bun Venit! Mi-am dat seama imediat ca era un pic dezorientata, pentru ca nu stia de unde „ne cunoaste”. Dupa ce ne-am prezentat, a scos un tipat de bucurie si parca nu ii venea sa creada ca suntem acolo!!! Era normal sa nu ne recunoasca din prima, pentru ca noi nu obisnuim sa ne postam fotografii pe site-urile de socializare, asa ca fetele noastre erau oarecum un „mister” pentru ea. š Cu toate astea, ne-a imbratisat cu drag, de parca ne-ar fiĀ cunoscutĀ de-o viata si ne-a prezentat familiei. Surpriza ei era nu numai evidenta, dar se vedea ca ii facusem o maaaare bucurie!!! Emotionate eram toate trei…
Avand in vedere ca nu intentionam sa o monopolizam in seara aceea, am lasat-o sa isi intampine si ceilalti oaspeti, iar noi am incercat sa ne familiarizam cu galeria de arta.

Operele expuse apartin unor artisti tineri, dar foarte promitatori. Fiecare dintre ei este pasionat de cate un alt domeniu: fotogravura, sculptura, grafica, arta murala, pictura abstracta etc. Nu sunt o fina cunoscatoare a artei si nici nu am studii in domeniu, insa stiu sa apreciez o lucrare realizata cu pasiune si care transmiteĀ acel CEVAĀ care iti ajunge la suflet!
Impreuna cu prietena mea am incercat sa descoperim acele elemente care individualizau fiecare artist. Astfel am observat ca daca lui Presecan ii plac tonurileĀ de verde, Flaviu le adora peĀ celeĀ de albastru, iar Petre Mogosanu face minuni din Marmura de Thassos.

Am avut placerea sa schimb cateva cuvinte si cu cel mai tanar dintre expozanti, vadit emotionat si impresionat de multimea celor care au onorat invitatiaĀ la vernisaj.
Toata lumea era vesela si incantata de acest proiect, care a insemnat foarte multa munca si studiu! Ancuta,Ā facea ce facea si iar se intorcea la noi, dornica sa ne vorbeasca si sa ne faca sa ne simtim excelent acolo. Simpla ei prezenta insa era suficienta ca starea noastra de spirit sa fie una tonica si plina de viata.

Ne-am despartit cu greu de ea si numai dupa ce ne-a „smuls” promisiunea de a ne reintalni cat de curand, in liniste, la o cafea,Ā pentru a putea sa vorbim pe indelete de ale noastre. Un OM frumos, pasionat, iubit de cei din jurul sau pentru sufletul sauĀ mare si determinarea cu care paseste prin viata…Ā aceasta este Ancuta noastra!!!
Si ma bucur din tot sufletul ca am reusit (in sfarsit!) sa ne intalnim, sa facem cunostinta, sa-i fim alaturi intr-un moment atat de frumos si important pentru ea si sa-i uram mult succes in tot ceea ce-si propune sa faca in viitor! Cu siguranta, drumurile noastre se vor mai intersecta… š
2 Comentarii
Ce frumos, Alina! si eu am descoperit-o pe Anca (felicitari Anca pentru eveniment!!) tot via blog si ne-am conversat prin comentarii de cateva ori. Acum cateva luni am avut senzatia ca o zaresc cu coltul ochiului la Cluj , dar mi-am mutat gandul repede, zicandu-mi ca sigur e doar o asemanare, doar ea e la Bucuresti :))) Desi la cateva zile distanta, a aparut ceva comentariu sau poza legata de Cluj si atunci mi-a crescut convingerea ca e ea. Puteam sa o intreb desigur, dar m-am luat cu altele si a trecut momentul… Eh, next time! š
Oricum, felicitari pentru idee! imi incep ziua cu o poveste frumoasa!
Merci muuult, Onuta!!!
Crede-ma, daca mi s-ar fi ivit ocazia, as fi facut exact acelasi lucru pentru oricare dintre voi, cateva bloggerite (bloggeri) care mi-ati intrat la suflet! š
A existat un moment in viata mea cand am fost fooooarte dezamagita de persoane pe care le consideram foarte apropiate si in care am avut mare incredere… Am avut insa taria de caracter de a ma indeparta total de acestea si de a-mi croi propriul drum! š
Surpriza mea cea mare a fost ca, odata cu Jurnalul, drumul meu sa se intersecteze cu niste persoane extraordinare, foarte pasionate, muncitoare, dedicate si cu un suflet frumos, lipsite de meschinarii sau aranjamente de culise!!! Asa am realizat ca NU EU sunt cea ciudata, ci altii au de fapt niste probleme, care ii uratesc sufleteste, transformandu-i pe viata in niste hateri! š
Ma bucur enorm ca existati si ma consider o norocoasa ca v-am intalnit! Abia astept sa reusim sa ne vedem in carne si oase, indiferent de barierele geografice care ne despart! š