Primul obiectiv turistic pe care mi-am dorit tare mult sa il vedem in scurta noastra vacanta in Puglia a fost, fara indoiala, pitorescul Alberobello, poate cel mai faimos oras din regiunea Puglia. Dar oare ce il face pe acesta asa de special?
Sunt ani de zile de cand am vazut primul instantaneu din Alberobello… Pe vremea aceea, eu nu acordam asa mare importanta destinatiilor turistice mai altfel, dar imi amintesc de parca ar fi fost acum, casutele acelea care pareau desprinse din povestile cu pitici si care aveau acoperisurile tuguiate, ca niste cusme inaltate spre cer.
In Puglia am plecat 2 familii, fiind insotiti de trei copii. Desi intotdeauna m-am gandit ca aceasta nu ar fi o destinatie potrivita pentru cei mici, in sensul ca imi era tare teama ca acestia s-ar fi putut plictisi in lipsa unor obiective turistice adecvate varstei lor, ei bine, marea mea surpriza a fost ca, la sfarsitul vacantei noastre, sa constat exact contrariul! 😀 Copiii au fost foarte, foarte incantati de fiecare experienta aparuta in cale si au ramas cu amintiri de neuitat din aceasta frumoasa zona a Italiei.
V-am povestit toate acestea tocmai pentru a intelege de ce mi-am dorit asa de mult sa ne incepem plimbarile prin Puglia cu vizitarea orasului Alberobello. M-am gandit ca celor mici (si nu numai lor) o sa le faca placere sa rataceasca pe niste stradute desprinse parca din basme si sa-si contruiasca propria lor poveste, prin contactul direct cu acesta. Prima impresie conteaza foarte mult, nu-i asa??? 😛
Despre modul in care am reusit sa ajungem acolo si experienta primei noastre inchirieri de masina in Italia, in regim de TAXI, v-am povestit deja in articolul anterior. Tot acolo veti gasi si un link util catre site-ul companiei feroviare care asigura legatura intre Bari si Alberobello, care contine atat orarul trenurilor, cat si tarifele de transport.
Dar… sa revenim la subiect! 😛
Ceea ce face din Alberobello o localitate atat de deosebita in comparatie cu altele este faptul ca, in acest oras, se gasesc cateva cartiere alcatuite din casute tuguiate denumite TRULLI („trullo” – la singular), construite incepand cu secolul al XIV -lea, printr-o tehnica de suprapunere si imbinare de pietre (mai mult sau mai putin plate), astfel incat sa nu fie nevoie de nici-un alt material pe post de liant. Daca la prima vedere, poate ca nu o sa dati crezare acestei metode de constructie, mai ales ca in zilele noastre trulli sunt atat de frumos zugraviti, la o privire mai atenta veti constata insa de cata migala si ingeniozitate a fost nevoie pentru ridicarea unor astfel de minunatii. 🙂
Pentru cei care nu se vor caza in Alberobello sau care vor avea la dispozitie doar cateva ore de plimbari prin oras, e bine de stiut ca acesta este impartit in trei mari zone de vizitare:
- RIONE MONTI – cartierul turistic al orasului;
- RIONE AIA PICOLA – cartierul sau rezidential;
- si Corso Vittorio Emanuele – artera care separa in doua parti aproximativ egale, cartierul din zona nordica a orasului, unde se afla casa – muzeu Trullo Sovrano.
Din pacate, noi am avut parte de o vreme deosebit de rece si un cer incarcat de nori plumburii. Temperatura nu a depasit 9 grade Celsius, iar ploaia a inceput exact in momentul in care noi am parasit Alberobello. Cu toate acestea, nici frigul si nici cerul innorat nu au reusit sa stirbeasca din farmecul orasului, poate doar sa ne strice planurile legate de fotografii. 😉
Iata ce am reusit noi sa vedem sau sa facem in cele aprox. 3h de vizitare a orasului Alberobello:
1. Chiesa dei Santi Medici Cosma e Damiano
La recomandarea lui Franco, soferul care ne-a ajutat sa ajungem in Alberobello, noi ne-am inceput plimbarea prin oras din fata Chiesei dei Santi Medici Cosma e Damiano. Frumoasa si impresionanta constructie!
Am ocolit-o apoi prin partea sa stanga, unde am vazut un indicator catre…
2. Trullo Sovrano
Despre Trullo Sovrano stiam ca este una dintre cele mai mari case de tip trulli din oras, devenita acum muzeu, avand taxe de intrare de 1,5 eur/ adult si 1,0 eur/copil sub 12 ani si un program de vizitare in intervalul orar 10:00-18:30.
Interioarele acesteia au fost departe de ceea ce m-as fi asteptat eu sa fie: prea golase, prea comerciale, „prea ca la tara” (vorba reclamei)… 😀
Din punctul meu de vedere insa, principalele sale atractiile sunt terasa din dreptul acoperisului…
…si impresionanta expozitie cu vanzare din holul de la intrarea in muzeu, cuprinzand ghiduri si carti de calatorie, albume de arta si traditii locale, ilustrate frumos colorate samd, din care nu stiai ce sa alegi mai intai si mai intai. Pentru mine, a fost pentru prima oara cand am plecat intr-o vacanta fara nici-un ghid turistic la mine, datorita faptului ca la noi in tara nu am gasit unul despre Puglia, asa ca n-am parasit muzeul pana nu mi-am achizitionat si eu unul de acolo („Apulia – From Gargano to Salento”). 😛
Despre faptul ca am lasat acolo si-un „semn” al trecerii noastre prin Alberobello, in Cartea de Onoare a Muzeului, v-am povestit cumva??? 😉 😛
3. Largo Martellotta
Am lasat in urma Trullo Sovrano si ne-am intors spre Corso Vittorio Emanuele, nu inainte de a ne cocota pe acoperisul unui trullo si de a incerca sa vedem orasul de la inaltime. Fiind o zi de joi, in Alberobello era zi de targ… Nimic interesant, cu atat mai putin cu cat comerciantii se pregateau de plecare, speriati fiind de furtuna amenintatoare care se apropia.
Artera Largo Martellotta este una din zonele de „promenada” ale orasului si un loc in care veti gasi foarte multe magazine cu produse traditionale si suveniruri, terase, restaurante si gelaterii. N-am rezistat tentatiei de a ne lua si noi cate o inghetata aromata, mai ales ca stiam deja de faima ei, care a depasit granitele Italiei. Nu pot spune ca a fost cea mai buna pe care am mancat-o (cea ADEVARATA am descoperit-o abia in Polignano a Mare 😛 ), insa ma bucur din tot sufletul ca ne-am facut cu totii pofta!
4. Rione Monti
Rione Monti este cartierul turistic al orasului Alberobello. Situat pe un deal, accesul catre acesta se face dinspre Largo Martellotta, fiind un loc in care turistii pot rataci in voie, fara senzatia de plictiseala.
Noi am fost placut impresionati de grija localnicilor pe care o acorda vegetatiei in zona. Desi eram inconjurati numai de piatra, aproape fiecare cladire era impodobita cu ghivece cu flori, arbusti de mici dimensiuni sau jardiniere, de iti era mai mare dragul sa le privesti.
Pentru cei care se intreaba ce semnificatie au insemnele de pe acoperisurile tuguiate ale caselor, ei bine, sa stiti ca acestea sunt niste simboluri despre care se presupune ca ar avea o insemnatate religioase sau chiar superstitie (nici vorba de a reprezenta un fel de emblema a familiei proprietare)! Dupa cum observati, o singura casa poate avea mai multe conuri de acoperis, fiecare fiind pictat cu un alt semn. 😉
5. Chiesa di Sant’ Antonio
Tot ratacind pe stradutele din Rione Monti am ajuns la Chiesa di Sant’Antonio. Aceasta este cea mai mare biserica din oras construita intr-un trullo, de aceea mai este denumita si Chiesa a Trullo.
La momentul la care am fost noi acolo, nu se oficia nici-o slujba, insa interiorul bisericii putea fi vizitat.
6. Parcul din fata Chiesei di Sant’ Antonio
Nu am zabovit mult in biserica, pentru ca atentia ne-a fost atrasa de o zarva mare venita din parcul din fata Chiesei di Sant’ Antonio. Un grup numeros de copii tocmai parasea incinta lui, asa ca fetele noastre abia au asteptat sa se joace putin in zona. In timp ce ele se dadeau in leagane sau in cumpana noi, cei mari, ne faceam de lucru fotografiind cam tot ceea ce ne-a atras atentia in parc.
7. Trullo Siamese
Am coborat din nou in Rione Monti, ratacind iar pe aleile lui. Asa am dat peste Trullo Siamese. Desi accesul era gratuit, noi am preferat sa nu mai vizitam si interiorul ei, ci sa-i fotografiem doar exteriorul.
8. Shopping la Enoteca
Tot colindand noi prin Rione Monti, la un moment dat, deasupra intrarii unei cladiri, am vazut un afis pe care era scris: „ENOTECA – Trullo con veduta panoramica”. Instantaneu, mi-am adus aminte de sfatul prietenei mele, care imi spusese sa nu care cumva sa ratez cataratul pe terasa unui trullo, de unde puteam sa vedem Alberobello de la inaltime. Tot ceea ce trebuia sa fac apoi era sa cumpar la plecare ceva din magazin.
Zis si facut! Am intrat in Enoteca, am studiat putin produsele aflate la vanzare si ne-am hotarat sa cumparam niste orecchiette, pastele traditionale din regiunea Puglia. Oferta era de 3 pungi a cate 500 g la numai 5 eur. Mi-am facut ochii roata si, cum n-am vazut nici-o scara de acces spre terasa, am intrebat cum putem ajunge si noi acolo, pentru a face cateva fotografii. Au zambit si au deschis o usa glisanta, care masca intr-un fel scara care ducea pe acoperis.
Totul a fost… woooow, fiind cel mai bine investiti 5 eur din viata noastra!!! 😀
Super incantati de panorama orasului, am coborat in magazin. Acolo, am fost inspirati sa mai cumparam inca 3 pachete de orecchiette si pentru prietenii nostri, pentru ca trebuie sa va marturisesc ca acestea au devenit pastele noastre preferate. Desi necesita un timp mai mare de fierbere, au un gust si o textura extraordinare! Un alt produs pe care l-am cumparat de acolo si vi-l pot recomanda este un lichiorul din infuzie de frunze masline (Rosolio di Ulivo – Enoteca LA PUGLIA), care este delicios!!!
9. Magazin suveniruri
Nu puteam pleca din Alberobello fara un suvenir… doua… trei… 😀
Magnetii nu sunt scumpi (1 eur/buc), dar sunt tare haiosi si frumos colorati. Si ilustratele color sunt la mare cautare, mai ales in cazul celor care au prins vreme urata in Alberobello si nu au putut face niste fotografii luminoase in zona (oare despre cine o fi vorba???). 😉
10. Chiesa di Santa Lucia
Chiar daca nu am mai ajuns pana in zona Rione Aia Picola, am avut inspiratia sa ma abat putin de la straduta care facea legatura dintre Largo Martellotta si Corso Vittorio Emanuele, ajungand in Piazza del Popolo. De acolo, m-am indreptat apoi catre Chiesa di Santa Lucia, in dreapta intrarii ei existand o terasa „punct panoramic”, de unde poate fi fotografiat de la inaltime aproape intre cartierul Rione Monti. Furtuna devenise inevitabila, asa ca m-am indreptat in graba spre locul nostru de intalnire cu Franco! 🙁
Pentru cei care isi vor dori sa si manance in Alberobello, e bine de stiut ca cele mai faimoase si bine cotate restaurante din oras sunt „La Cantina” si „Trullo D’oro”, dar sa fiti pregatiti sa faceti fata si unor preturi pe masura reclamei lor pe TripAdvisor. Acestea sunt localizate foarte aproape unul de celalalt, cu acces chiar de pe Corso Vittorio Emanuele.
De asemenea, pentru cei pasionati, exista si cateva muzee care ar putea fi vizitate:
- Museo del Territorio
- Cantina Albea winery and museum
- Museum of Olive Oil
- Museum of Handicrafts
La ora stabilita, ne-am intalnit cu Franco tot in fata Chiesei dei Santi Medici Cosma e Damiano, pentru intoarcerea noastra in Polignano a Mare. Pe drumul dintre Alberobello si Monopoli, tot vazandu-ma el ca fac fotografii frumoasei Valle d’Itria, a oprit la un moment dat intr-un loc special amenajat ca punct panoramic. Acolo, am urcat pe o carare pana in varful unei coline („Collina del Monte San Nicola”), unde se afla un fel de sanctuar, despre care am aflat mai tarziu ca se numeste „Cristo della Strada Provinciale 113″ sau „Cristo della Panoramica”. De acolo am putut admira toata coasta Adriaticii situata intre Polignano a Mare si Fasano si am fotografiat imprejurimile.
Cea de-a doua oprire a noastra, a fost facuta tot la recomandarea lui Franco, undeva la capatul statiunii Polignano a Mare, acolo unde se termina faleza si de unde pot fi surprinse alte instantanee panoramice.
Aceasta a fost prima fila a povestii noastre denumita Vacanta in Puglia! A fost o experienta foarte frumoasa in care, cu mic cu mare, ne-am transformat in niste copii care au colindat nestingheriti printre „casutele piticilor” din Alberobello. Acesta a fost unul dintre cele mai haioase si pitoresti orase vizitate pana acum si de aceea vi-l voi recomanda cu multa caldura!
Buon viaggio! 🙂
5 Comentarii
Pingback: O dupa-amiaza ploioasa in Bari - Jurnalul Alinutei
Pingback: Matera – la granita dintre agonie si extaz - Jurnalul Alinutei
Pingback: Escapada de 4 zile in Puglia - Jurnalul Alinutei
Pingback: B&B Calaporto, o oaza de relaxare in Polignano a Mare - Jurnalul Alinutei
Pingback: Polignano a Mare – Perla Adriaticii - Jurnalul Alinutei