In Budapesta, pentru o noapte la Hotel Victoria

Stiu, suna cam erotic (ca tot e la moda 50 Shades of Grey), dar articolul este departe de astfel de ganduri… 😛

Motivul real al trecerii noastre prin Budapesta a fost sa ne oprim acolo pentru o noapte, in drumul nostru spre Romania, la intoarcerea din vacanta la schi in Austria. Si, daca tot ne-am hotarat sa innoptam la vecinii nostri maghiari, ne-am dorit ca acest lucru sa se intample intr-un loc cu adevarat special, asa ca am ales Hotelul Victoria, care imi fusese recomandat cu ceva timp in urma!

Dupa o experienta neplacuta prin care am trecut acum mai bine de 15 ani, in urma careia doar ca nu m-am jurat ca n-o sa mai calc vreodata pe la unguri, anul trecut am fost nevoiti sa traversam din nou tara vecina, in drum spre destinatia noastra din Austria. Am ramas placut impresionati de transformarile observate la tot pasul, asa ca anul acesta am lasat la o parte ideile preconcepute despre tot ceea ce avea legatura cu Ungaria si ne-am rezervat o noapte de cazare intermediara la Hotel Victoria, amplasat pe malul Dunarii, exact in inima Budapestei!

Dupa ce am avut parte de un adevarat festin culinar la Restaurantul Paprika, la nici doua ore distanta de granita cu Austria, am intrat in Budapesta, hotelul aflandu-se la foarte mica distanta de autostrada M1.

Formalitatile de cazare nu au durat decat atat cat am completat formularul hotelului dupa care, ne-am luat cu noi lucrurile pregatite pentru o singura noapte, masina lasand-o intr-un garaj la cateva minute distanta de hotel.

Cand intri in camera hotelului, primul impact vizual este de-a dreptul „wooooow”!!! 😀
Spatiu generos, design modern, camera dotata cu tot ceea ce are nevoie un turist…nu ai cum sa nu fii impresionat!

Insa elementul „de rezistenta” este altul…
Camerele hotelului beneficiaza de un „view” SUPERB, poate UNIC in Budapesta, avand un perete de sticla cu deschidere la Dunare, Palatul Parlamentului Ungar si Podul Lanchid!

Dupa ce am terminat cu acomodarea, am lasat oboseala la o parte si am plecat intr-o scurta plimbare prin imprejurimile hotelului. Primul obiectiv care ne-a atras atentia a fost turla foarte frumos luminata a unei catedrale. Ne-am indreptat spre ea, pe alei care erau pustii, am urcat niste pante insa…nimic! Parca intrase in pamant!

Harta pe suport de hartie nu aveam, pe aplicatia de Harti a telefonului nu imi aparea nici-o biserica in zona, asa ca am abandonat ideea si ne-am intors la soseaua principala. Oricum era cam frig pentru ratacit cu copiii pe strazi la ora aceea… Abia astazi, studiind mai bine zona, am aflat ca era vorba de St. Matthias Church (Matyas Templom), care an de an atrage mii de turisti.

Ne-am continuat plimbarea spre o alta cladire impresionanta pe care am remarcat-o in drumul nostru catre hotel si anume cea a Castelului Buda (Buda Var).

Atentia insa ne-a fost atrasa de unul dintre cele mai spectaculoase poduri din Budapesta: Széchenyi Lánchíd sau The Chain Bridge, care leaga partea vestica a orasului (Buda), de cea estica (Pesta).

Tot in zona am descoperit Kilometrul 0 al orasului si faptul ca pana sus, la Castelul Buda, se poate ajunge cu ajutorul unui funicular.

Langa funicular se afla un tunel, care a fost sapat sub indrumarea inginerului constructor al Podului Lanchid, pentru a usura accesul catre centrul Budei. Are exact aceeasi lungime cu cea a Podului si din aceasta cauza chiar circula o gluma printre localnici, care spune ca, atunci cand ploua, Podul poate fi impins in tunel, pentru a fi protejat de apa. 😉 😛

Pe parcursul plimbarii noastre de seara, mi-au facut cu ochiul mai multe localuri unde am fi putut lua cina insa, eram atat de satui dupa masa de la Paprika, incat chiar nu mai era loc de nimic altceva.

Cu toate astea, trebuie sa recunosc sincer ca mi-a ramas gandul la un afis, din fata unui local, pe care scria „Sweet cheese dumplings” (probabil papanasi din aceia din branza de vaci, fierti, cum ne faceau mamicile in copilarie).
Trebuie neaparat sa-i incerc data viitoare!!! 😛

Imaginea cladirii Parlamentului Ungar este la fel de spectaculoasa si pe timpul zilei.
Dimineata nu ne mai saturam privind-o…

Am coborat apoi in sala de mic dejun a hotelului, care beneficiaza si ea de acelasi design modern ca si restul incaperilor. Datorita orei destul de matinale eram singuri pe acolo, asa ca mi-am permis sa surprind cateva instantanee.

Ne-am incheiat micul dejun cu o cafea buna si ne-am luat „La revedere!” de la Budapesta, cu gandul de a reveni cat de curand acolo, macar pentru un City Break! Sunt convinsa ca nu vom regreta!!!  😉 😛