Cu masina inchiriata pe Coasta Amalfitana

De fiecare data cand m-am gandit la un posibil City Break petrecut pe Coasta Amalfitana, mi-am zis ca daca o sa ajung vreodata in acel loc, SIGUR voi apela la o masina inchiriata!

Motivele care au stat la baza acestei alegeri au fost unele cat se poate de personale:

1. se pare ca niciodata nu am la dispozitie atata timp liber cat mi-as dori pentru a transforma un City Break intr-o vacanta in toata regula, in care sa am posibilitatea de a vizita pe indelete tot ceea ce imi propun. Astfel, de fiecare data, sunt nevoita sa concentrez totul in max. 3 zile de plimbari, lucru destul de dificil de realizat;
2. deplasarea pe Coasta Amalfitana cu ajutorul unui automobil (personal sau inchiriat), chiar daca la prima vedere pare destul de complicata, iti ofera foarte multa independenta si alcatuirea unui program de vizitare sau de activitati „din mers”, fara a depinde de orarul de circulatie a autobuzelor sau a pierde timp pretios in statiile mijloacelor de transport in comun;
3. din pacate, niste probleme de sanatate mai vechi ma „obliga” sa am mai multa grija de mine si sa ma protejez cat de mult pot, daca vreau sa am parte de o viata normala si in viitor. Nu stiu cat de mult reusesc sa schimb ceva in sensul asta, dar macar ma straduiesc. 😉

Daca printre voi se afla persoane care se regasesc macar intr-unul dintre motivele enumerate mai sus, cele ce veti citi in continuare sper sa va ajute in buna organizare a vacantei voastre pe Coasta Amalfitana.

Avand la activ inca doua inchireri de masina in Europa: una cand am colindat Toscana si cealalta cand am fost in Portugalia, de la Lisabona pana-n Algarve si retur, nu ne-am abatut prea mult de la tiparul cu care eram obisnuiti deja… 😛

Pentru a nu avea batai de cap privind retinerea pe card a unei fransize (care de cele mai multe ori echivaleaza sau poate chiar depaseste cheltuielile aferente intregii calatorii), am apelat din nou la AVIS Rent a Car si al lor deja binecunoscut produs Avis 360° – Full insurance car rentals. Aceasta varianta este destinata tuturor celor care-si doresc sa beneficieze de-un automobil cu asigurare cu acoperire totala in caz de accident sau furt, precum si toate taxele incluse, fara a le fi blocata pe cardul de credit vreo alta suma drept garantie pentru masina inchiriata. Evident, costul unei astfel de inchirieri este mai mare, dar a fost un lucru pe care ni l-am asumat si pentru care ne-am pregatit din timp, evitand astfel surprizele neplacute care ar fi putut sa apara pe parcurs.

Avand in vedere particularitatile drumurilor care deservesc Coasta Amalfitana, am decis sa optam pentru o masina de talie mica, dar care sa fie dotata cu cutie automata (din Grupa J), lucru care ulterior s-a dovedit a fi cea mai buna alegere pentru noi!!! 😛

Dupa un zbor Otopeni -Napoli, efectuat (fara intarzieri) de Wizz Air, intr-o ora si patruzeci de minute, ajunsi pe Capodichino la ora locala 14:20, am avut placuta surpriza ca verificarea pasapoartelor si ridicarea bagajelor de cala sa dureze foarte putin. In nici douazeci de minute ne aflam deja la iesirea din aeroport, incercand sa descoperim cum putem ajunge la platforma unde se aflau birourile companiilor rent-a-car.

Din fericire, este destul de greu sa te ratacesti sau sa nu te descurci in aeroport, deoarece exista panouri vizibile care te directioneaza catre statia Shuttle Bus-ului care asigura transferul catre zona de Car Rental.  La aceasta am ajuns luand-o pe aleea/ culoarul special amenajat in partea dreapta a iesirii din aeroport.

In nici 5 minute shuttle bus-ul si-a facut aparitia, iar dupa alte 5 minute ajunsesem deja in fata birourilor rent-a-car. Nici aici nu am zabovit prea mult, formalitatile de inchiriere a masinii desfasurandu-se destul de rapid. Ne-am bucurat tare mult sa aflam ca masina primita o sa fie o Toyota Yaris Hybrid, aflata intr-o stare foarte buna si care, intre noi fie vorba, a fost si foarte „economica”, in ciuda conditiilor de drum destul de dificile la care a fost supusa. 😀

Am fost avertizati ca masina prezinta doua mici zgarieturi pe lateralele barei din spate, iar daca vom mai sesiza si altele sa le aducem la cunostinta. Ne-au inmanat cheia, ne-au precizat numarul locului unde se afla parcata masina si… pe-acolo ne-a fost drumul, pentru ca nu ne-a insotit nimeni in vederea predarii-primirii ei. 😛

Am plecat nerabdatori spre locul unde ne astepta „micul gigant”… 😀 I-am verificat cu atentie caroseria (pentru a fi siguri ca nu mai prezita si alte zgarieturi, fotografiindu-le doar pe cele evidente), am instalat GPS-ul si am pornit relaxati spre destinatia noastra: Furore – Coasta Amalfitana.

Un lucru nou, fata de precedentele inchirieri de masina, a fost faptul ca in afara GPS-ului, pe toata durata sejurului nostru am apelat la aplicatia Waze, care ne-a fost de un real ajutor si pe care vi-o recomand sa o folositi cu mare incredere!

Cei 57 de km care sunt de la aeroportul din Napoli si pana in Furore i-am parcurs in aprox. 1 h si 15 min. Probabil ca daca o sa va uitati un pic pe harta si veti vedea si portiunea de autostrada (A3) o sa va intrebati de ce oare a durat atat de mult calatoria? Ei bine, adevarul este ca drumul nu este unul tocmai usor, dupa iesirea de pe autostrada (pe care am platit o singura data o taxa in valoare de 2 eur) urmand o portiune de sosea foarte, foarte sinuoasa si aglomerata. Daca ai ghinionul de a prinde in fata si-o masina de mare tonaj, atunci nu mai poti decat sa te rogi sa-ti dea Domnul multa rabdare, pentru ca nu prea exista portiuni liniare unde sa se poata efectua depasiri.

Acest drum, comparabil pe alocuri cu cel dintre Brasov si Predeal, urca pana in orasul Agerola, aflat la aprox. 7 km distanta de Furore si 630 m deasupra marii. Apoi incepe sa coboare intr-un ritm ametitor, si nu zic asta doar din cauza diferentelor bruste de altitudine de pe un tronson pe altul, ci si a avalansei de viraje „in ac de par”, de care am avut parte pana la destinatie.

Desi aveam de gand sa valorificam la maxim prima zi a calatoriei noastre, dand o fuga pe seara pana in Positano, ne-am bucurat ca am avut inspiratia de a ramane in Furore si a ne plimba prin zona, incercand sa ne revenim dupa provocarile zilei care se apropia de sfarsit.

Cred ca aproximativ 90% din review-urile citite pe TripAdvisor in momentul documentarii pentru calatorie povesteau despre cat este de dificil pentru un sofer sa circule pe Coasta Amalfitana, aproape toti recomandand abordarea ei cu mijloacele de transport in comun. Inaintea plecarii, am vizionat o multime de filmulete facute de catre diversi turisti si mi-am tot intrebat sotul daca este absolut convins ca vrea sa se inhame la o astfel de „aventura”… Bineinteles ca tot ceea ce ii aratasem eu nu a facut altceva decat sa il provoace si mai tare 😀 si sa astepte cu nerabdare marea intalnire cu SS 163 sau Via Nastro Azzurro (cum mai e denumita Amalfitana)!

Sunt convinsa ca nu i-a fost usor, dar Coasta Amalfitana este o provocare pentru orice sofer pasionat, care doreste sa-si testeze calitatile! 😉 Ne-am straduit cat de mult am putut sa ne alcatuim un program extrem de relaxat, cei aprox. 150 km parcursi exclusiv pe Coasta pe toata durata sejurului nostru, fiind una dintre cele mai senzationale experiente traite de noi pana acum!!!

Desi lungimea ei nu depaseste 50 de km, pentru a parcurge Coasta Amalfitana cap-coada (fara pauze) este nevoie de aproximativ 2 h de sofat (si asta nu in plin sezon estival). Fiind cazati in Furore, localitate aflata destul de aproape de jumatatea Amalfitanei, noi ne-am organizat plimbarile impartind aceasta distanta in doua parti, parcurse in doua zile diferite. Daca in prima zi am pornit catre Est, ajungand pana in Salerno, a doua zi am dat o fuga pana in pitorescul Positano. Cat de curand, sper sa reusesc sa va povestesc despre fiecare din orasele vizitate… 🙂

Tragand o linie in urma tuturor acestor experiente, abia acum ma simt in masura sa va prezint cateva observatii/ concluzii/ sfaturi legate de parcurgerea Coastei Amalfitane la volanul unei masini inchiriate:

1. Nu plecati la drum cu idei preconcepute! Daca nu circulati cu masina „doar duminica” si nici nu aveti rau de inaltime, cu siguranta nu veti avea nici-un fel de probleme in calitate de soferi pe Coasta Amalfitana! 😉
2. Sa nu va mire daca in curbele periculoase veti vedea oglinzile rutiere sparte sau daca acestea lipsesc cu desavarsire din suportul lor! In astfel de locuri viteza se reduce la minim, iar masina se tine foarte aproape de marginea din dreapta a drumului, pentru a evita orice surpriza neplacuta.

   

3. Sa nu va speriati daca in unele zone lipsite de vizibilitate veti auzi sunete de claxon de autobuze sau autocare! Soferii lor nu vor decat sa ii atentioneze pe cei care care vin din sens opus ca se apropie un vehicul mai mare si care, uneori, poate ocupa intreaga latime a drumului.

   

4. Dragi soferi, nu va lasati „furati” de peisaje! E adevarat ca acestea sunt de vis dar, uneori, o secunda de neatentie poate fi fatala si nu cred ca-si doreste nimeni asta…
5. Aveti mare grija unde va parcati masinile! Chiar daca pe Coasta tarifele de parcare sunt destul de mari, variind intre 1,5 eur/h (in Vietri sul Mare) si 4 eur/h (in Positano), parcarile publice sunt locurile cele mai sigure pe care vi le pot recomanda pentru linistea voastra. Am sa scriu despre fiecare in parte, atunci cand va voi povesti despre toate orasele vizitate. Iata si-un exemplu de masina lasata la voia intamplarii…

   

6. Daca observati o situatie in care doua autobuze nu pot trece unul pe langa celalalt din cauza ingustimii drumului, mai mult ca sigur ca acestea vor apela la diverse manevre in trafic (cele mai frecvente fiind cele de dat inapoi), asa ca n-ar strica sa pastrati o oarecare distanta fata de acestea, pentru a le lasa loc sa se „desfasoare” (am atasat la finalul articolului un filmulet in sensul acesta).
7. In cei 50 km de Coasta, singura benzinarie pe care am intalnit-o pe SS 163 a fost una Q8, amplasata undeva intre Conca dei Marini si Fiordul Furore. Probabil ca celelalte ‘or fi „ascunse” prin orase, pentru ca noi nu le-am vazut.

   

8. Pentru ziua returnarii masinii, alegeti-va drept destinatie finala pe GPS adresa exacta a birourilor companiilor rent a car din Aeroport, pentru a nu pati ca noi, care am fost directionati de catre acesta la un altul „de peste drum”, fiind nevoiti sa facem un ocol de 3,5 km pentru a ajunge la adresa corecta. Despre toate aceste peripetii am povestit aici!
9. Si, nu in ultimul rand, atunci cand va veti rezerva cazarea, aveti mare grija ca aceasta sa va asigure si loc de parcare! La multe dintre unitatile de cazare de pe Coasta Amalfitana accesul se face numai pietonal (pe scari sau alei) sau prin fata lor trece cate o straduta de ingustimea unui lat de masina, parcarea pe fiind practic imposibila.

   

Cam aceasta a fost experienta noastra legata de inchirierea unei masini din Napoli pentru Coasta Amalfitana! Nu vom afirma niciodata ca a fost cea mai economica varianta, pe viitor intentionand sa urmam recomandarile unor cititori ai blogului, mult mai experimentati decat noi in inchirieri de masini in strainatate. 😉
Dupa cum ati observat, de data aceasta nu am mai oferit detalii privind costurile inchirierii masinii. Cei care vor fi interesati, pot face o simulare (in functie de preferinte) direct pe site-ul AVIS, la pretul final obtinut adaugand aprox. 50 eur – contravaloarea unui plin de benzina, pe care ei il calculeaza la un pret mai mic decat in benzinarii, respectiv de 1,19 eur + TVA/l. Daca mai aveti si alte nelamuriri, nu ezitati sa ma intrebati!

Pana atunci, o sa va las in compania filmuletului promis mai sus, in timp ce eu o sa ma apuc de scris despre cazarea noastra de exceptie din Furore!