Château de Chillon – o poveste cu printese si cavaleri

Anul trecut, in preajma Sarbatorilor Pascale am fost intr-o vacanta in Elvetia. Nu a fost un sejur planificat sau organizat de vreo agentie de turism. Pentru noi a fost o vacanta in familie, in care i-am revazut pe cei dragi, plecati de foarte multa vreme din tara, o vacanta in care am fost insotiti de copii si nepoti, cu varste cuprinse intre 4 si 12 ani.
In consecinta, am fost nevoiti sa „ne pliem” pe programul lor si sa ne alegem obiective turistice atractive pentru toata lumea (un program lejer…)!

Intr-o dupa amiaza, incercand sa convingem copiii sa ne insoteasca intr-o noua calatorie, fara a face prea multe nazuri 😛 , am inventat la repezeala o poveste cu printese si cavaleri, care au trait intr-un frumos castel:  Château de Chillon!

Apoi am pornit la drum spre Montreaux…
Castelul nu se afla chiar asa de aproape de locul unde stateam, asa ca pana la destinatie am facut mai bine de o ora si jumatate pe autostrada.

Banuiesc ca toata lumea stie ca acolo trebuie respectate intocmai TOATE regulile de circulatie (elvetienii avand camere video unde nici nu te astepti!!!), iar viteza admisa pe diferite tronsoane de drum nu trebuie depasita cu mai mult de 5 km/h. Amenzile sunt mai mult decat usturatoare si greu suportabile de rezidenti, daramite de straini!

Mai toata vacanta noastra am avut parte de o vreme incetosata, asa ca faptul ca soarele incepea sa-si arate firav cate o raza, nu a putut decat sa ne bucure.

Am lasat masinile in parcarea gratuita de langa castel, aflata de-a lungul caii ferate ce face legatura cu Montreaux-ul. Am vizualizat programul de vizitare, precum si tarifele de intrare, am facut cateva fotografii, dupa care ne-am inceput vizita in castel.

Château de Chillon fost o surpriza placuta pentru toata lumea, caci povestea nu numai ca „a tinut”, ci i-a si captivat pe copii, vazand in fiecare coltisor al castelului cate ceva care avea legatura cu istorioara inventata de mine:

Cu 3 zile inainte de vizita noastra, cu ocazia Sarbatorilor Pascale, la castel avusese loc un concurs de impodobit un copac, cu oua pictate de copii. Cred ca a fost atractia cea mai colorata a castelului!

Apoi ne-am continuat vizita prin incaperile mai mult sau mai putin mobilate ale castelului…

In perioada in care l-am vizitat noi, Château de Chillon gazduia expozitia temporara de fotografie „La Magie de l’Eau” de Rafael Rojas.

Château de Chillon a devenit faimos dupa anul 1816, cand Lordul Bayron a scris faimosul „The Prisoner of Chillon”. Autorul a avut ca sursa de inspiratie cazul real al lui François Bonivard, un staret mirean din Geneva, care a fost intemnitat de catre Ducele de Savoia in subsolul castelului si legat de un stalp, pentru ca predicase despre Reforma Protestanta. El a fost eliberat abia dupa 6 ani, de catre fortele de ocupare berneze.

In subsolul castelului se gasesc si acum Carcera lui Bonivard si locul unde condamnatii erau pusi in streang.

Ne-au mai ramas apoi de vizitat doar cateva incaperi ale castelului, printre care s-au numarat crama, camara, camera cu machetele constructiei si inca una unde se proiecta o animatie din lumini si umbre, cu printese, cavaleri si stareti (mimarea unei crime la castel).
Ce ne-am mai amuzat cu totii, copiii incercand sa atinga umbrele proiectate pe perete!

La plecare, toata lumea era multumita: parintii ca si-au atins obiectivul dorit, iar copiii pentru ca nu au plecat cu mana goala de la castel, ci cu cate o amintire din magazinul de suveniruri (cate o printesa in miniatura si un cal implatosat, de cavaler)!
Si cum nu se putea sa vizitam Chillon-ul trecand cu indiferenta pe langa unul dintre cele mai frumoase orase ale Elvetiei, ne-am incheiat ziua cu o frumoasa plimbare pe faleza Montreaux-ului (despre care va voi povesti intr-o postare viitoare).