Va avertizez inca din capul locului ca acesta va fi un articol mai ALTFEL si ca nu voi ezita sa spun lucrurilor pe nume, chiar daca acestea nu vor fi pe placul unora dintre cititori. Sunt lucruri de care noi ne-am lovit in vacanta nostra din Corfu de anul trecut (la sfarsit de sezon estival) si despre care ar fi fost minunat sa stim dinainte, pentru ca socul nostru sa nu fie atat de mare. 🙁 

In general, cei care se intorc din insula nu prea obisnuiesc sa povesteasca si despre lucrurile care nu le-au placut! Mai bine sa moara si capra vecinului decat sa se afle ca ori nu le-a priit cazarea ori s-au calcat in picioare pe plaja ori nu prea s-au deplasat prin insula sau pur si simplu nu au mai fost niciodata in Grecia si au crezut ca nu exista minunatie mai mare pe pamant!!! 🙂

In cautarea unei parcari in Corfu Town
In cautarea unei parcari in Corfu Town

Pentru noi a fost cea de-a zecea vacanta petrecuta in Grecia
Atena, Alexandroupolis, Halkidiki, Seres, Kavala, insulele Thassos, Skopelos, Skiathos, Tsougria, iar in vara lui 2015 Parga si Corfu sunt locurile pe care am reusit sa le vizitam si care m-au facut sa ma indragostesc pentru totdeauna de Ellada!!! 😛

Cineva imi spunea candva (cu rautate, zic eu) ca numarul calatoriilor mele in Grecia este irelevant si ca nu se apuca sa-mi insire mie toate destinatiile de pe mapamond in care a ajuns persoana respectiva. Ei bine, departe de mine gandul de a ma lauda cu asa ceva!!! 🙂 Consider ca este o chestiune puerila, din care intotdeauna va iesi cineva „sifonat” si nu m-as cobori niciodata la acest nivel. Precizarea am facut-o DOAR pentru a se intelege bine, ca nu sunt vreo pitipoanca fitoasa care abia a pus piciorul pe pamantul elen si care se astepta sa gaseasca UAI ca in Turcia, desi Grecia este cu totul alta mancare de peste.

Primele noastre vacante grecesti au fost destul de timide si datorita faptului ca aveam copiii extrem de mici (mezina si-a inceput trainingul acolo inca de cand avea 11 luni 😀 ). Mergeam zilnic la aceeasi plaja, mancam la aceeasi taverna si nu aveam curajul sa incercam lucruri noi. Treptat insa am prins gustul aventurii si al explorarilor, ne-am dorit sa vedem locuri noi, sa cunoastem localnici si sa intram in vorba cu ei, sa combinam statul la plaja cu plimbari prin munti, sate uitate de vreme, manastiri care parca ne asteptau cu usile deschise.

La o vacanta in Grecia nu m-a interesat niciodata piscina din curtea cazarii!!! Din punctul meu de vedere, aceasta nu este decat un moft, mai ales atunci cand marea este la doi pasi de geamul tau! Anul trecut a fost prima oara cand am avut parte de asa ceva, DOAR pentru ca rezervarile pentru insula Corfu le-am facut destul de tarziu, iar noi aveam nevoie de doua apartamente cu sea-view, foarte greu de gasit in aceeasi unitate de cazare, atunci cand gradul de ocupare al zonei este de peste 85%.

Atunci cand te impresioneaza peisajul si nu functionalitatea cazarii
Atunci cand te impresioneaza peisajul si nu functionalitatea cazarii

Tot ceea ce imi doresc de la un sejur in Grecia este ca acesta sa fie o vacanta activa, care sa combine relaxarea cu explorarea si care sa imi bucure toate simturile: VIZUAL (cu peisajele deosebite), TACTIL (caldura apei marii, finetea nisipului sau rugozitatea stancilor), GUSTATIV (experiente culinare noi sau dintre cele preferate), OLFACTIV (aromele locale) si AUDITIV (valurile marii, zgomotul cicadelor si glasurile pescarusilor).

Stiu… Probabil ca o sa ziceti ca introducerea mea a fost cam lunga (sper eu ca nu si plictisitoare 😛 ), insa mi-am dorit tare mult sa fiu inteleasa BINE de toata lumea, nu numai de apropiati sau prietenii care ma cunosc de un car de ani.

Sa revenim la oile noastre…

In cele 7 zile petrecute in insula Corfu, am incercat din rasputeri sa regasesc farmecul si ospitalitatea cu care eram noi obisnuiti in vacantele din Grecia dar, din pacate, ne-am ales doar cu franturi, din care ne-a fost foarte greu sa construim un minunat puzzle, care sa ne ramana la suflet.

Ce mi-a displacut atat de mult in Corfu?

1. Traficul infernal din insula

In prima zi, ne-au trebuit 2 h ca sa ajungem din localitatea Lefkimi (portul unde am debarcat de pe feribot), pana la locatia cazarii, desi a fost vorba de numai 60 de km. Ca sa va faceti o idee, ultimii 19 km, respectiv cei care despart Corfu Town de localitatea Barbati (destinatia noastra finala), i-am parcurs in aprox. 1 h. 🙁

Am zis ca poate am fost noi ghinionisti… Da’ de unde?

Trafic incetinit din cauza aglomeratiei
Trafic incetinit din cauza aglomeratiei

Zilele urmatoare am avut parte de aceleasi experiente in trafic: viteza medie de 20-30 kmph, coasta estica EXTREM de aglomerata (autocar – 3 turisme – scuter – ATV – autobuz – 2 motociclete pe mijlocul drumului – masina de gunoi etc… etc… etc), drum sinuos, curbe in panta, sosea cu fff multe locuri in care nu era loc de trecere decat pentru o singura masina, semafoare „in the middle of nowhere” samd. Te urcai relaxat in masina si ajungeai la destinatie cu nervii facuti praf, cand soarele era deja de multa vreme pe cer!!!

So… Daca va stiti mai plimbareti sau va plac vacantele active, inarmati-va cu foooooarte multa rabdare, pentru ca insula Corfu va fi o adevarata provocare pentru voi!

2. Lipsa de ospitalitate specific greceasca

Inca din prima zi a sejurului am pornit cu stangul si din acest punct de vedere…

Timp de aproape 2 h, in soarele amiezii si cu copiii de mana, am cautat o taverna unde sa putem manca ceva. La prima dintre ele am fost intampinati de un refuz categoric, cum ca degeaba vedem noi doua mese goale, caci de fapt ar fi rezervate. Ne-am invartit vreo 20 de minute pe acolo, timp in care toata lumea dadea din umeri si nu ne lamurea nimeni nimic, ci doar ca ar fi bine sa plecam in alta parte.

OMG??? Trimisi la plimbare in Grecia? Ei, bine, uite ca da! Si, din pacate, nu a fost un caz singular in Corfu. 🙁

Din ciclu frumoasa tara (a se citi "taverna"), pacat ca e "locuita"!
Din ciclu frumoasa tara (a se citi „taverna”), pacat ca e „locuita”!

Ne-am continuat drumul pe jos (aproape 1 km) pana la urmatoarea taverna. Ne-am oprit in fata ei si ne-am bucurat cand am vazut la intrare un afis mare cat toate zilele: „Bucatarie traditionala corfiota!” Aici am sperat noi ca va fi bine. Intram… nimeni prin jur! Ma duc spre bucatarie, de unde iese o domnisorica pe care o intreb daca putem manca acolo. Se uita la ceas si-mi zice ca da, pentru ca inca nu era ora 16, cand se inchidea „pravalia”. Ne-am indreptat spre o masa, am asteptat si iar am asteptat si cand am vazut ca nu mai vine nimeni timp de un sfert de ceas, ne-am ridicat si am plecat.

Ne-am reintors la cazare, am luat masinile si ne-am indreptat spre plaja din localitatea Barbati, fiind cea mai apropiata de noi. In dreptul primei intrari catre aceasta nu am mai gasit locuri de parcare. Am facut cale intoarsa si abia-abia am gasit un loc unde sa ne putem lasa masinile, spre capatul statiunii. Rabdarea noastra era deja pe sfarsite. Prima taverna iesita in cale era full, iar la urmatoarea abia am gasit o masa libera.

Inseamna ca aici se mananca bine de este asa de aglomerat!” ne-am zis noi.
Suc de mere?” „Nu mai avem!”
Bere?” „S-a terminat si aia!”
Nici macar banalul Gyros nu il mai aveau disponibil, in schimb pizza si paste la greu, ca doar italienii sunt clientii lor No.1, nu-i asa? Ma uitam la ei prostita si ma intrebam daca nu cumva am ajuns in alta parte decat in Grecia mea iubita!?!

De evitat!!!
De evitat!!!

Am mancat ce am gasit, pentru ca se apropia deja de ora 17, iar noi eram plecati din Parga din zori, dupa care am inceput sa trimit mesaje disperate de ajutor prietenelor mele care mai fusesera in Corfu, pentru ca imi era foarte teama sa nu patim acelasi lucru si in alte parti. Asa am aflat ca si ele au trecut prin situatii similare, cand au vizitat pentru prima oara insula Corfu… 🙁

Un alt aspect al lipsei de ospitalitate corfiota a fost faptul ca, la cazare, ne-au fost date in primire cheile, am fost intrebati de femeia de serviciu daca totul este ok, dupa care nu am mai vazut pe nimeni pe acolo timp de 7 zile, nici macar atunci cand am telefonat gazdelor sa le semnalam niste probleme aparute. Desi costul unui apartament pe noapte a fost cu 30 % mai mare decat in Parga (si fara mic dejun inclus), facilitatile de care am avut parte au fost mult sub nivelul celor de pe continent. Cand voi avea dispozitia necesara, probabil ca le voi face un review „pe cinste”!!! 😛

Dar asta nu inseamna ca nu am gasit si greci de treaba! 😉  Se pare ca pe partea vestica a insulei locuitorii sunt mult mai amabili, acolo avand parte de experiente foarte placute, care au mai sters cu buretele neplacerile din zilele anterioare.

3. Cazarea in partea estica a insulei

Asta cred ca a fost cea mai mare greseala a noastra (si pe care mi-o asum cu multa responsabilitate!!!): sa alegem o locatie de cazare in partea estica a insulei! Este sufocant de aglomerata!!! 🙁

Oriunde ne-am fi dorit sa ajungem in Corfu (plaja sau atractie turistica), necesita cel putin o ora de sofat, dupa care sigur aveai nevoie de o tarie sau o cafea buna, care sa te mai calmeze un pic. Eu nici acum nu inteleg fenomenul si cauza acestei aglomeratii avand in vedere ca, din punctul meu de vedere, aceasta parte nici nu este chiar atat de spectaculoasa ca cea din vest, care are tarmuri mult mai inalte si golfuri pline de verdeata.

Estul Insulei Corfu
Estul Insulei Corfu

Partea estica a insulei Corfu este reprezentata de o insiruire de statiuni liniare, cu o fasie ingusta de plaja, traversate de un drum principal paralel cu marea, cu masini parcate de o parte si de alta a localitatilor si de obicei lume multa (sa fi vazut in Ipsos ce populatie era pe strada la ora 5 dimineata 😀 ).

Drept urmare, permiteti-mi sa va dau un SFAT: cautati cazare intr-una din localitatile de pe partea vestica a insulei, recomandarile mele fiind Paleokastritsa (care insa este ceva mai aglomerata) si Agios Gordios (preferata mea).

4. Faptul ca pe unde te duceai localnicii incercau sa profite de tine

Moaaaaa… Rad eu rad acum, reamintindu-mi experientele prin care am trecut, dar atunci recunosc ca lucrul asta chiar m-a scos din sarite!!! 😀

Cand ne-am dus la Glyfada Beach, abia-abia l-am convins pe-un baietas de-acolo sa-mi permita sa fac cateva fotografii plajei, deoarece nu vroia nici in ruptul capului sa ne lase sa intram cu masina in locul special amenajat pentru parcare, fara a plati o taxa.

Loc de parcare la Glyfada Beach
Loc de parcare la Glyfada Beach

De cireasa de pe tort insa am avut parte atunci cand ne-am dorit sa vedem Canal d’Amour! Singurul loc de parcare din zona era cel din dreptul plajei de langa faimoasa atractie turistica a insulei. Un individ ne-a facut semn unde sa ne lasam masinile, fara a ne preciza insa care sunt si „regulile jocului”. Ne-am luat lucrurile din portbagaje si ne-am ales un loc pe una din extremitatile plajei. Nici n-am apucat bine sa ne dezbracam, caci si vine o domnisoara pusa pe fapte mari, care ne-a spus din start faptul ca nu avem voie sa stam acolo decat daca vom comanda obligatoriu de la bar cate o bautura pentru fiecare din cele opt persoane din grupul nostru (inclusiv pentru copii si chiar daca nu ocupasem decat 2 umbrelute si 4 sezlonguri) si vom manca dupa-amiaza la restaurantul lor!

La mine toate-s bune si frumoase pana cand ma obligi sa fac ceva impotriva vointei mele!!! 🙁 Mi se parea corect sa platesc o taxa/ sezlong sau sa comand o bautura in functie de numarul scaunelor de plaja inchiriate (asa cum se obisnuieste), decat sa fim luati de fraieri si sa ma coste dublu toata „distractia”, plus sa iau masa in restaurantul lor super-comercial. Asa ca le-am refuzat politicos oferta „generoasa”, ne-am strans frumusel lucrurile si am plecat, chiar daca asta a insemnat sa ratam Canal d’Amour pentru ca, evident, alt loc de parcare nu am mai gasit in zona. Ei abia asteptau sa eliberam sezlongurile, deoarece valuri intregi de alti fraieri stateau la rand sa ne ia locul!

5. Italienizarea meniurilor grecesti

Faptul ca dupa greci, turistii italieni sunt cei mai multi din insula, nu mai este nici-un secret pentru nimeni! Acestora le e foarte usor sa ajunga aici, avand trasfer direct cu feribotul din Venetia, Ancona, Bari sau Brindisi.

Nu m-a deranjat absolut deloc prezenta lor masiva, desi recunosc ca, observand comportamentul unora dintre ei, m-am simtit si mandra ca sunt romanca 😛 , in schimb mi s-a parut oarecum strigator la cer faptul ca meniurile restaurantelor sau tavernelor pe care le-am frecventat sa contina mai multe preparate italienesti (gen pizza, multe feluri de paste si lasagna), decat cele grecesti sau specific corfiote.

Paste "specific grecesti" - cel mai raspandit fel de mancare din Corfu
Paste „specific grecesti” – cel mai raspandit fel de mancare din Corfu

Pana si banalul „Pastitsio”, nu mai purta denumirea lui originala,  ci pe cea de „Lasagna grecesca” care, de altfel, a devenit si preferata mezinei noastre. Eeeeeei, banuiesc ca suna mult mai bine pentru turistii italieni in felul asta, nu-i asa? 🙁

6. Apa rece din Paleokastritsa

Recunosc ca mie nu imi place apa rece ca gheata nici cand o beau, nici cand ma spal pe dinti, iar daca marea nu e suficient de calda pentru gustul meu, n-ai sa ma vezi balacindu-ma in ea.

Ei bine, Paleokastritsa a fost singurul loc din Grecia in care am fost pana acum si in care nu am putut inota. Si asta nu din cauza valurilor sau a curentilor puternici, ci datorita faptului ca era EXTREM DE RECE!!! Despre lucrul asta mai citisem eu cate ceva, dar nu mi-am putut inchipui ca voi sta chiar pe buza apei si ca nu voi putea sa intru in ea. Mai jos aveti o fotografie facuta dupa orele amiezii, chiar de pe sezlongul unde stateam la plaja. Desi era fff aglomerat in jurul meu, dupa cum observati si voi, lumea nu prea se inghesuia la scaldat… 🙁

Apa marii minunata, dar extrem de rece (aici, dupa orele pranzului)
Apa marii minunata, dar extrem de rece (aici, dupa orele pranzului)

7. Apa murdara din Sidari

Sa ma ierte Dumnezeu, dar o apa mai murdara ca in zona Sidari nu am mai vazut in Grecia, nici macar dupa o noapte de ploaie sau furtuna! Prima oara am ajuns in dreptul plajei principale a statiunii, loc in care nici nu am indraznit sa cobor din masina cand am vazut atata negreala in apa si alge pe malul ei. Apoi ne-am dus pe plaja de langa Canal d’Amour, despre care nu pot spune ca arata cu mult mai bine…

Pai se compara balta tulbure din Sidari cu minunatia de apa din Paleokastritsa??? Sper din tot sufletul sa fi fost doar o intamplare, nu stiu ce sa zic, dar am aflat ulterior ca s-au mai plans si altii de acelasi aspect.

Sidari versus Paleokastritsa
Sidari versus Paleokastritsa

Wooow… Probabil ca acum o sa ziceti si voi ca mine anul trecut, ca nu veti mai calca niciodata in Corfu!

Ei bine, nici chiar asa!!! Insula are si partile ei bune, despre care am povestit cu mare drag in articolul referitor la Vacanta in Grecia 2015. Iar daca veti avea o companie placuta si veti sti cum sa va feriti macar de o parte dintre neplaceri, cu siguranta veti avea parte o vacanta minunata in insula Corfu.

Sfatul meu este sa va documentati fff bine inainte de a face o rezervare, atat asupra localizarii cazarii, cat si a tavernelor „prietenoase” cu clientii si a obiectivelor turistice care merita cu adevarat a fi vizitate. Persoanelor foarte comode si care-si vor dori o vacanta lipsita pana si de cea mai mica grija, eu le voi recomanda insa sa-si achizitioneze un sejur All Inclusive (optand pentru zborul cu avionul pana in insula), nefiind nevoie sa iasa din Resort decat foarte rar… In felul acesta, totul va fi perfect! 😛

Am sa va povestesc cat de curand si despre experientele noastre culinare din zona, despre plajele mai mult sau mai putin spectaculoase pe care am reusit sa ajungem si despre alte atractii care va pot face vacanta mai frumoasa!

So… stay tuned! 😉